Nemulțumiri - Nichita Stănescu

Această steauă fixă
dădea din raze ca iubita mea din plete,
nemulțumită steaua, ea, era de timp
nemulțumită draga, ea, era de mine.
Acest sânge al meu dădea din el,
nemulțumită de mine, viața mea.
Ah, dar piatra
ah, dar piatra
se lăsa dată
se lăsa dedată
se lăsa clătinată
se lăsa vopsită
se lăsa albă
se lăsa piramidală
se lăsa sculptată,
se lăsa tocită,
ah, piatra!

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Nichita Stănescu



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.