Este ceea ce este.
Legea este a totului, tot ceea ce este.
Îndepărtarea de lege se numește eroare.
Eroarea este îndepărtarea de este.
Eroarea este, estele fără să fie el.
Ea este primul altceva.
Ea fuge din unu, devenind cu unu, doi.
Este adunarea prin îndepărtare.
Este ceea ce am putea zice : unu fără unu fac doi.
Nu este ceea ce nu este.
Unu cuprinde totul lui este.
Doi nu, adică e puțin.
Trei nu, adică e mic, adică e în afară, adică nu e.
Este adunarea prin îndepărtare, adică
unu fără unu, care este fără unu, fac trei.
Distribuie: