- Acasă
- Aleksandr Blok
- Necunoscuta - traducere V. Bragagiu
Văzduhu-i sugrumat sălbatec
Peste localuri pe-nserat
Și duhul cel primăvăratec
În vorbe bete-i alterat.
Mai sus de colb de mahalale
Cu vile de periferii
Plâns de copii s-aude moale,
Lucesc covrigi pe brutării.
Nălțând jobenele, vocalele
În orice seară rând pe rând
Printre canale-și plimbă damele
Fanți încercați pălăvrăgind.
În exclamații de femeie
Oftează vâslele pe lac
Luna pe cer fără idee
Își strâmbă discul ca pe-un fleac.
Și iarăși unicul prieten
Mi s-oglindește în pahar
Ca mine-n el să se îmbete
Smerindu-și turmentarea iar.
De lângă mesele de-alături
Lacheii moțăiesc senin
Și bețivani cu ochi de iepuri
„In vino veritas!” susțin.
Și iar la ora ei precisă
(Ori poate-n vise doar o am)
O Doamnă în mătăsuri strânsă
Trece prin pâcla de la geam.
Pășind printre bețivii-n fumuri
Iar singurică, singurea
Ea toată-n cețuri și parfumuri
Lângă fereastră locu-și ia.
Străvechi credințe de milenii
Văd în veșmântu-i lucitor
În pălăria-n negre pene,
Și-n orice deget cu odor.
Intimidat de-apropiere
Privind prin doliu din voal
O depărtare în mistere
Descopăr pe un tainic mal.
Adânci enigme mi se-nmână
Și Soarele al nu știu cui,
Ci-mi strepezește mintea vinul
Umplându-mă-n acreala lui.
Pene de struț în legănare
Adie-n cugetul meu mut
Și ochi albaștri fără zare
Sunt flori pe malul neștiut .
În suflet o comoara-i dată
Și cheia ei e doar a mea!
Dreptate ai, bestie beată:
În vin e adevărul! Da!
Traducere V. Bragagiu
Adăugat de: bragagiu
vezi mai multe poezii de: Aleksandr Blok
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Comentarii:
Domnule Bragagiu, am citit cu atata incantare aceste cuvinte , incat m-am simtit in al noualea cer :) Raspund acum pe fuga, cer scuze pentru eventualele greseli.
Intr-adevar , ''Necunoscuta '' este un prag in poezia lui Blok, fiind studiata la facultatea de filologie in mod expres , punandu-se accent pe fiecare element din aceasta poezie.. Cat despre "Cei doisprezece" ...da, am citit...insa am citit si am uitat , nu am legat aceasta de Blok , cum la fel nu fac si la anumiti poeti ai nostri ,care au avut fiecare din ei, anumite momente de ratacire.Asta insa nu stirbeste,nu anuleaza tot ce a scris Blok .
Faptul ca el s-a simtit dezorientat , ca a incercat sa isi gaseasca un tel in dragostea pentru Rusia , finalizand de fapt cu o accentuare a dezamagirii, a deznadejdii lui ...se afla in firea poetului, in convingerile lui spirituale si nu numai. Regret ca ii pomenesc iar numele lui Soloviov , dar el l-a influentat enorm pe Blok, nu numai ca poet , ci si ca om. Teoria lui Soloviov se baza pe intruchiparea intelepciunii intr-o fiinta ,asa cum am spus, o femeie , Sofia ,nume provenit din mitologia greaca. Aceasta reprezenta unitatea divina a universului, inaltarea spirituala , atat de imaculata si de neatins, incat dainuie etern, impletita cu mistic.Ar fi o explicatie de ce "necunoscuta "este de fapt numita ''domnisoara'' si nu Doamna, de ce chiar intr-un mediu nociv , ea pare a fi pura,curata. Acest etern feminin ,la inceput ,Blok l-a vazut intruchipat in sotia lui. Volumul " Versuri pentru preafrumoasa Doamna " este dedicat si nu sotiei sale. Da, ei i se adresseaza , ei ii scrie...dar ea in viziunea lui era ceva sfant , de neatins, era o reprezentare a eternului feminin. Acest mod de a contopi imaginea sotiei sale cu cea a eternului feminin, adaug eu sacru...a dus la despartirea celor doi , chiar daca nu faptic, initial. Blok o venera si asta insemna pentru el ca nu are voie s-o atinga,asa cum nu atingi o sfanta, iar asta a cauzat o ruptura intre cei doi.
Faptul ca Andrey Belii s-a indragostit de sotia lui iar cei doi au ajuns aproape de a se duela poate explica evident dezamagirile lui Blok. Chiar daca el avea numeroase aventuri extraconjugale , sotia , intruchiparea eternului feminin pentru Blok, era o sfanta pentru el. Si acestui concept , Blok , i-a ramas fidel pana la sfarsitul vietii, desi a fost dezamagit. Astfel a incercat sa il gaseasca in altceva si s-a indreptat spre tara lui, Rusia , insa nu avea cum sa nu fie socat de ceea ce se intampla in perioada aceea. Pentru mine, "cei doisprezece " nu imi arata decat o cautare a lui pentru a crede in ceva si dezamagirea vazand ca lumea nu este asa ideala cum se astepta. Dar este o revolta temporara. Deci ,eu nu il condamn deloc pe acest mare poet al Rusiei si ii iubesc poezia.Cautarile lui catre aceste etern femini au avut trei directii: sotia, tara, credinta.
Cat despre frumoasa interpretare a Gradinii ...:) ...am scris intr-un comentariu, in aproximativ aceeasi perioada in care am comentat aceasta poezie cu nazdravanul de Rolea :) ...am scris asa : "pentru mine aici este gradina ''mea'' cu privighetori...Aceasta poezie a lui Blok mi-a clarificat ce inseamna pentru mine poezia :) aceasta lume minunata , plina de visare in care evadez din ziua mohorata a vietii:) Ireal ancorat in real , ireal care modifica realul , te schimba ...:)
Atat de mult m-am bucurat de comentariul dumneavoastra ...Zambesc si stiu ca sunteti dedicat poeziei , ca o traiti cu fiecare por , o iubiti intr-adevar.
Sa nu ma certati prea rau pentru cele scrise despre Blok, am incercat sa clarific de ce nu trebuie condamnat pentru acel poem epic...nu de dumneavoastra ,ca stiu ca nu o faceti , ci in general, pentru oricine ar citi ce scriem noi aici.
Va respect mult si va multumesc ...si daca vreti , puteti sa ma si certati ,daca asa mai imi spuneti cate ceva despre poezie :)
Cu cel mai mare drag!
Adina Speranta
marți, 19 ianuarie 2016
Dragă Adina! Tema e foarte dificilă, pentru că ar trebui să încep măcar de la diferența dintre poezia rusă și poezia română, mai bine zis ce-a mai rămas din poezia română... Dar asta e prea mult. Voi fi cât mai laconic căci știu că simți Poezia. Principala greșeală făcută la analiza „Grădinii” a fost despărțirea ei din opera lui Blok. Sau scoaterea personajului principal - Alecsandr Blok, din poezie. Dar Blok e Poet nu un producător de maculatură de la noi. Cheia poeziei este „Necunoscuta”. (cu toate ca să fim sinceri ar trebui de citit toată opera Poetului până în 1914-15 când a fost scrisă, ceea ce e un lucru titanic), dar „Necunoscuta” este un prag, o intrare și deci, ne vom mulțămi cu dânsa. Te-aș sfătui să citești „Izvorul” lui Afanasii Fet, care l-a influențat pe Blok în scrierea „Grădinii”. (Iarăși Fet care a dat atâtea poezii lui Blok, Esenin... dar tuturor poeților ruși din veacul XX și, practic, rămânând necunoscut pentru noi. Îl admir. E cel mai mare poet rus al veacului XIX, dar... neamț din naștere. Aceasta rușii nu i-au iertat-o). Bine. Trecem la „Necunoscuta”. Poate te vei mira, dar aici vine Biblia. Blok, cum nu-i mozolit azi de ateiști, a fost om credincios, cu adâncă stimă, cel puțin de Cristos. Simbolurile lui Blok nu sunt al lui Soloviov( de altfel un om foarte religios și dânsul), ci sunt din Biblie. Noaptea, culorile întunecate - înțelepciunea omenească, (în contrast albul, lumina, ziua este înțelepciunea lui Dumnezeu). Luna- lumina artificială - religia, etc. Perioada când a fost scrisă „Necunoscuta” pentru Blok era foarte grea și el deseori își găsea refugiul prin kabakuri ieftine. De asta mulți au hotărât că era vorba de o beție ordinară. Nu-i așa. Blok a descris două lumi omenești(care apar ca crabi și în „Grădina”, prima - oameni ușori, de suprafață -acei fanți și dame. Vinul, îndeobște băuturile alcoolice în Biblie este cărturăria(de orice fel). Deci a doua lume este lumea învățată, „profundă” cum o numim noi. Peisajul e simplu - o lume de mahală unde foarte mulțămiți de sine se plimbă prostuții, și în academii cărturarii se adâncesc în cărturăria lor. iar de asupra lor o religie fără nici un sens.
Ambele lumi se disprețuiesc deschis(vezi crabii). Blok(de aici îl voi numi așa pe eroul principal) se găsește în lumea învățată, desigur. Observați că bețivii vorbesc în limba latină - limba științei și a religiei. Dar apare Necunoscuta. Vreau să spun că în două traduceri pe care le-am citit în română, dar și a mea nu este corect numită: ea nu e „Doamnă”, ci „Domnișoară” în original. Asta este important apoi pentru „Grădină”. Mai pe scurt aceasta era Poezia. Ea, adevărata Poezie e ireală în ambele lumi. Dar Blok a îndrăgit-o. În „Necunoscuta” nu e clar dacă Blok a urmat-o sau nu. În traducerile pe care le-am citit apar la sfârșit nu știu care „zori”. Nu-s nici un fel de „zori” în original. De aceea mă folosesc de propria traducere:
În suflet o comoara-i dată
Și cheia ei e doar a mea!
Dreptate ai, bestie beată:
În vin e adevărul! Da!
Blok a găsit adevărul său. Este comoara din suflet(subliniez). În original e spus: Eu știu: Adevărul este în vin! Scris în rusă bineînțeles, fiindcă este adevărul lui, al lui Blok și el asta întărește. De aici e acest hotărât „Da!” al meu. Ei hai să trecem la „Grădină” Crede-mă acum va fi mult mai ușor. Marea( nu uita - Biblia) este lumea necredincioasă, care n-are o tărie, o stabilitate. Uscatul este Credința, nisipul - credința slabă, stânca - credința puternică(alte soluri - alte feluri de credință. Asinul - este mintea omului. Dar în română ar suna mai bine „catâr” adică minte de catâr. Om care se încrede numai în ceva fizic (de altfel destul de nefrumos: păros etc. Din credința proprie(foarte puternică) Blok scotea lespezile(vezi paharul din „Necunoscuta” și le ducea la calea ferată (de obicei azi - soarta(nu din Biblie) omenească) și și-o întărea cu lespezile din credința proprie. ”Grădina de privighetori” este lumea Poeziei. (De altfel privighetorile, trandafirii în,cel puțin în literatura orientală, sunt simbolurile iubirii). Nu mă opresc mult că nu-i așa important aici. Mai important pentru lămurire este ieșirea de acolo. Chemarea fluxului, e chemarea poporului, a lumii( posibil o prorocie a revoluției di 17). Blok a ieșit TEMPORAR(nu pentru totdeauna cum încearcă unii să spună) și a văzut cu alți ochi lumea în care a trăit. „Nu aduna averi care ruginesc” spune Isus. De aceea Blok în ura de mintea lui de catâr(când aduna așa averi) a lovit în credința lui omenească cu „bogăția” de acolo. Cele două lumi (crabii sunt rotunzi) se luptă mici de tot la picioarele Poetului. Apoi dispar. Traducerea nu este exactă. Ei nu dispar „în nisip”. Pur și simplu dispar. Nu mai vorbesc de „alt catâr”.
Acum totul depinde de cititor. Dacă el socoate că Poezia este reală, atunci și „Grădina” este reală, ca și Domnișoara necunoscută. Dacă nu - nu. Mai adaug că între poeziile „Necunoscuta” și „Grădina” sunt 8-9 ani( 1906 - 1914-15) În această perioadă Blok a devenit Poetul pe care îl știm ca POET. După „Grădina” lui Blok a fost revoluția, care la înecat pe Blok în marea sa. La început Poetul a primit-o cu inima deschisă(citește „Doisprezece”) dar înțelgând că această fiară (mare) la înghițit în numele „Grădinei cu privighetori” și-a pus capăt zilelor. De altfel când își pierdea mințile tot întreba, dacă au fost arse toate exemplarele poemului „Doisprezece”. Eu cred în realitatea lumii Poezia, chiar dacă azi librăriile sunt pline cu maculatura celor cărora, pur și simplu, li-e lene să scrie proză. Dacă n-ar fi această lume, n-ar fi existat, Li Tai pe, Wang, Wei, Navoiy,Firdousi, Șota Rustaveli, Afanasii Fet, Byron, Mihai Eminescu, Alecsandri, Goga, Blok, Esenin, Pasternak și... Poezia îndeobște. Sunt fericit că știu lumea aceasta și pentru mine ea este tot așa reală ca și bătăturile din palmele mele. Doar că e foarte frumoasă. Ca și Necunoscuta lui Blok.(Cândva mă convingeau că Dumnezeu nu există. Dar El mi-a salvat viața. Și eu îl cunosc tot așa real ca și pe soția mea, copii mei, lumea îndeobște)Mulțumesc, fii binecuvântată. Victor Bragagiu
bragagiu
joi, 14 ianuarie 2016
Dragă Adina! N-am când, dar vreau să-ți spun că „Grădina” precum și ”Necunoscuta” nu erau vise, erau realități. Tot. Mai mult nu scriu. fiindcă e prea mult de scris. Poate mâine voi găsi timp. Stimele mele sincere.
bragagiu
miercuri, 13 ianuarie 2016
Daaaa, mai vreau ! De acord ca necunoscuta este cheia Gradinii ...:) ...Abia astept sa va citesc parerea . Mi-aduc aminte ca atunci , la dezbatere , nu am expus parerea mea , doar am tras niste concluzii, separate:) . Am vazut drept extrem de importanta ranga :) Doamne, cat mi-a placut sa disec poezia aceasta minunata. Blok e pe sufletul meu , dar il iubesc si pe Esenin. Insa Blok e fantastic.
Stiu ca a murit de inanitie, stiu cum a murit Esenin, sau ...ce se spune ,atat cat se spune. Am cautat detalii despre amandoi si cand am avut ocazia sa mai aflu cate ceva inafara net-ului ( unica mea posibilitate de informare ) m-am bucurat enorm.
Gradina lui Blok deschide o interminabila meditatie asupra mesajului transmis...Da, Necunoscuta , misterul , amagirea ...sunt cheia Gradinii :) ...e un vis ,insa eu sustin ca e ancorat in realitatea lui existentiala ...
Da , domnule Bragagiu, mai vreau :)
Adina Speranta
miercuri, 13 ianuarie 2016
Dragă Adina! Aș vrea să-ți povestesc ceva personal ca să înțelegi mai bine ce vreau să povestesc. Cu Blok și cu Esenin am făcut cunoștință la 18 ani. Cunoșteam rusa superficial, dar pe Blok l-am îndrăjit îndată. Esenin de asemenea mi-a plăcut, dar Blok!!! Îl citeam cu glas tare, mă încânta limba lui... eram fascinat! Viața n-a fost milostivă cu mine și m-a aruncat naiba știe unde, dar când puteam reveni la Blok veneam cu totul. Mai târziu, însă, am făcut cunoștință cu poemul „Doisprezece” care m-a surprins neplăcut. Am mai citit ceva de la poeții din emigrația rusă care-l socoteau trădător, iar „Sciții” un poem fascist rusesc(rușii numesc fascismul lor „șovinizm” ) m-am depărtat de Blok. Esenin m-a surprins neplăcut în scrisoarea lui Ivan Bunin, poet(Nobel) și prozator rus, emigrant de care am avut, am și, cred, voi avea cea mai adâncă stimă. Azi cunosc detalii și mai multe de aceea pe Esenin nu-l văd ce pe o jertfă al unui sistem cum deseori se încearcă. Doamna rusoaică care ți-a spus că Esenin nu-i iubit știa ce spune. Cei care nu cunosc multe despre Esenin îl adoră, dar cei care-l cunosc ca pe om - îl disprețuiesc. Nu e vorba de bețiile lui. În Rusia asta chiar e un plus. E vorba de caracterul lui ticălos. Pe semne nu știi, dar domnia lui scria așa versuri porcoase despre Dumnezeu, că eu(atunci ateist) când am citit o „operă” din acestea mai n-am vomitat. Purtarea lui cu cei apropiați era oribilă. Îi disprețuia deschis. Slava l-a îmbătat complet. Începând a scrie porcării împotriva lui Dumnezeu(după cum presupun să se lingușească puterii) a început să tragă la măsea. În scurt timp a devenit un alcoolic absolut și s-a spânzurat. El a fost jertfa propriului caracter, nimic mai mult. Maiakovskii, de exemplu, care se declara ateu convins a scris mult împotriva bisericilor, popilor, călugărilor, dar împotriva lui Dumnezeu n-am citit nimic. Poate o fi scris, dar n-am găsit nimic. Povestea lui e alta. Și el a fost întradevăr o jertfă a acestei strașnice sisteme. Ei, asta-i altă discuție. Totuși vârsta este vârstă. Mă reîntorc la Blok, la Esenin. De Esenin mi-e pur și simplu jale. Unele poezii le-am tradus și cred că voi mai traduce. Ca poet el mi-a rămas în suflet un poet frumos. Ca om - știi. Blok(care de altfel și-a pus capăt zilelor refuzând să mănânce) m-a împăcat de aceea că la sfârștul vieții, când pierdea uneori mințile începea să întrebe cu înfrigurare dacă au fost arse toate exemplarele poemului „Doisprezece”. Deci aveam eu dreptate cândva. Îl admir ca pe un poet care a fost POET, chiar dacă s-a amăgit la sfârșitul vieții. Nu i-s judecător cum lui, cum și lui Esenin. Ți-am povestit asta ca să înțelegi de ce prietena D-voastră are așa rezerve.
Acum ceva despre „Grădină” Cheia ei e în „Necunoscuta”. Dacă te va interesa voi mai scrie. Și așa prea mult am scris. Mulțumesc de atenție. cu stimă Victor Bragagiu
bragagiu
miercuri, 13 ianuarie 2016
Cu cel mai mare drag revin la aceasta poezie pentru ca ma simt datoare sa aduc niste lamuriri. In zilele trecute nu am avut timpul necesar si cum am sa scriu ceva mai multisor am preferat sa aman raspunsul meu pana azi. :)
Legat de lirica...pe care, evident ca nu a inventat-o Blok, el doar a revolutionat-o :) ...aducand figuri de stil noi. Acel vers de care spuneam si pe care l-am dat exemplu este traducerea lui Victor Tulbure , se refera la luna si suna asa; " nepasatoare, strambandu-si discul ei"...Este o imagine la care nu se gandise nimeni pana atunci ( aici o citez pe prietena mea :)...) Acest mod de abordare al liricii il va prelua Esenin, care a si afirmat ca el a invatat ce este lirica de la Aleksandr Blok. Vorbim de un stil nou al liricii. Esenin il va depasi pe Blok . Dar el va aduce imagini perceptibile de catre toti , el fiind poeul poporului ..."singurul poet cu satu-n glas " asa cum el singur afirma :)
Sa luam o imagine de-a lui Esenin ...
Zâmbetul descătuşat
Spre privelişti se prelinge:
Cerul, vaca ce-a fătat,
Viţeluşul roş şi-l linge.
La ce refera aici Esenin ? :) Spune clar : cerul ...il asemuieste cu o vaca ce tocmai a fatat un vitelus ...rosu! Sa va spun ce inteleg eu : prin aceasta culoare iese din firesc , ca eu nu am vazut vitelus rosu :) ...Dar ce descrie el? Asfintitul ,nu ? :) Este o suprapunere de imagini fantastica , o altfel de lirica , imbinata cu o imagine usor de inteles de oamenii de la sat . Cat de frumoasa aceasta imagine! De aceea este vitelusul rosu , nu ? :) Iar cerul-vaca il linge ,deci sunt unite , in stransa legatura... Astfel a vazut Esenin asfintitul , invatand de la imaginea lunii lui Blok, luna care se stramba, face grimase :)
Mesteacanul , copacul indragit al lui Esenin, prezent in multe din poeziile lui ..."cadelniteaza frunzare"...cat de frumos a descris fosnetul , freamatul mesteacanului, la "liturghia lui de bun-ramas"...
" Se țese zarea rumenă pe-un iaz cu țărmi molatici"...lirica pura! Da, vad zarea rumena(asfintit) , tarmul molatic ( liniste , calm) ...
Dar cand scrie: "vantul cerne stele pe surîsul tau" , "viscolul prinde colbul sa-si lepede", "spranceana serii si-a inchis tristetea", "din lac culege luna scapatele oglinzi"...sau "rachitele zvelte cu sanii afara,/imi vine deodată la piept sa le strang"..."imi vine in brate s-apuc voiniceste, / frumoasele salcii cu solduri de lemn"...este o altfel de lirica , nu ? :)
Cum alunec mereu catre Esenin:) Ii iubesc poezia , il ador pe Blok, Lermontov ma mangaie , ma inchin lui Puskin. Dar Esenin are ceva aparte , aceste imagini superbe! Esenin . copilul zburdalnic , ce a inchis in el tristetea parasirii locului natal...
Ca sa revin la Blok ( in sfarsit) ...el a fost un promotor al acestei lirici ''mai altfel'', asta am vrut sa spun in comentariul meu anterior.
Ca l-a influentat Soloviov , asta este clar. Soloviov a descris eternul feminin in modul in care il vedea el , ca o inaltare spirituala , invaluita in mistic...iar exact asta se observa si la Blok, de ce nu, chiar in aceasta poezie:)
De ce ''feminin''? Pentru ca Soloviov ''vedea'' incarnarea intelepciunii intr-o fiinta divina, Sofia...deci , o femeie. Probabil , prelua din mitologia greaca aceasta idee, deoarece ''Sofia'' in greaca inseamna ...intelepciune.
Blok nu va ramane ancorat in aceasta influenta filozofica asupra eternului feminin , el se va indrepta ulterior catre iubirea fata de Rusia , viziunea idealista , exaltata va face loc pesimismului, ironiei, disperarii.
Misticii ''gradini cu privighetori " ii va lua locul ''Rusia'' , " Cei doisprezece"...
Doamne, cat de frumoasa este ''Gradina cu privighetori''...exaltarea poetului ce vrea sa evadeze intr-o lume dorita, imaginata , revenira lui in realitate, dar ''un alt om'' ...fac sa-mi fie cel mai indragit poem al lui Blok.
Asadar , sa trag si eu o concluzie ca altfel ...vorbesc pana la anul :))
Blok a revolutionat lirica, Esenin l-a depasit , Blok este poetul elitei, Esenin al poporului , nu am zis ca nu este iubit, ci nu este ''foarte'' iubit...si asta din cauza vietii scandaloase pe care adus-o , viata care a revoltat , la vremea aceea, Rusia. Sa nu uitam faptul ca poezia lui a fost interzisa in Rusia de catre sistemul comunist iar cine o citea era acuzat de complicitate contra statului . Poezia lui Esenin permitea credinta in Dumnezeu iar aceasta credinta era contrara principiilor sistemului comunist. Asadar , el a fost prezentat intr-o lumina nefavorabila , iar ulterior poezia sa a fost interzisa cateva decenii...Este explicabil astfel de ce nu este ''foarte'' iubit...totul in ghilimele spus, deoarece s-a dus o intreaga propaganda pentru a se obtine acest efect.
Intr-adevar , Esenin a fost o victima a sistemului comunist si cum este lesne de inteles , e greu sa fie uitate ideile indoctrinate in atatia ani.
Inchei , urandu-va un an minunat si multa fericire si sanatate!
Iar ce am scris nu este litera de lege, este o simpla discutie amicala in care imi expun parerile cu riscul de a ma face de ras :))
Cu mare drag! La multi ani! :)
Adina Speranta
vineri, 01 ianuarie 2016
Dragă Adina! Am o rugăminte: nu mă mai domni, te rog. Dacă eu, un om destul de ermetic folosesc chiar „dragă”(absolut prietenește), ce să mai zici? Doi. Eu nu-s traducător. Traduc fiindcă e un challenge. Traduc pentru mine personal. Când scriu ceva propriu îmi folosesc ritmul, măsura cu care sunt obișnuit, găsesc cuvinte pe care le doresc. Când traduci ești prins parcă în cătușe. Mă stărui să scriu după măsura poetului tradus. Citesc uneori niște traduceri de care mi se face rău. Se vede de la o milă, că acești traducători n-au nici cea mai mică stimă de autorul tradus. Traducerile mă ajută să înțeleg mai bine poezia aleasă și mă învață să muncesc. Că am postat unele traduceri nu socot că e bine. Nu regret, dar nci nu mă încântă. Viitorul este cel mai înțelept. Se va vedea.
Despre simbolismul lui Blok. De acord că Blok a simțit influența simbolizmului, dar simbolist ermetic n-a fost nicioadtă. Poeții mari nu se supun la nici un fel de „isme”. Ei scriu Poezie. Iar Blok a fost tot timpul Poet. Chiar și-n cele mai întunecate timpuri ale sale. Să spui că Esenin nu-i iubit în Rusia trebuie să nu fii rus sau să-l urăști. Esenin(după ruși) este cel mai citit poet rus. Cred că așa este. Poate la fel de citit este Eduard Asadov și Vladimir Vâsoțkii. Asta-i numai părerea mea. Culorile principale ale „Necunoscutei” sunt culoarea sură și neagră. Ce-o fi însemnând asta după Soloviov habar n-am mai ales că șovini ruși nu citesc. Rândul pe care nu știu cine ți l-a tradus sună literal astfel:
Iar în cer, obișnuit cu toate,
Se strâmbă discul fără sens.
N-am înțeles despre ce lirică a fost vorba, fiindcă lirica este de când este Poezie, așa că Blok n-are nimic cu asta. Desigur, Esenin a fost influențat de Blok, dar numai într-o mică măsură. Cu mult mai mult a fost influențat de Afanasii Fet, Nikolai Kliuiev și poeții clasici din v. XIX(iar rușii i-au avut destui ca să-i enumăr).
Poeții ruși nu sunt preferații mei, cu toate că-i citesc și-i admir. Frumosul n-are naționalitate. Poezia - la fel. Mulțumesc , Adina, pentru atenție. La mulți ani!
bragagiu
marți, 29 decembrie 2015
Domnule Bragagiu, eu vreau sa vorbiti cat mai mult ca sa mai invatam cate ceva, sa mai aflam lucruri pe care nu le stim. Si eu sunt o vorbareata si cand ma pornesc ...ma opresc cu greu:)).
Il indragesc pe Blok si am avut marea bucurie de a-i citi poeziile (care erau in numar foarte mic pe net) datorita postarilor lui Aurel pentru care ii multumesc.
Am o prietena rusoaica , filolog . Nu o intalnesc decat o data pe an ,vara. In vara aceasta am intrebat-o despre Blok, Esenin, Puskin. Mi-a spus cate ceva :) si va impartasesc spusele unei licentiate a cunoscutei Universitati Lomonosov. Daca gresesc ceva este vina mea pentru ca probabil nu am retinut corect.
Asadar , marele critic literar Soloviov a influentat definitoriu creatia lui Blok (si a lui Beli). Blok apartine simbolismului , fiind primul care a folosit anumite culori-simbol in poeziile sale pentru a exprima pasiunea idealista impletita cu misticismul.Acest filozof , Soloviov a scris o lucrare despre simbolism, lucrare pe care prietena mea mi-a dat-o dar eu nu cunosc limba rusa ...:)Insa poate am sa invat , deoarece am constatat ca destul de multe cuvinte seamana cu cele din limba romana, In fine, merg mai departe. Blok are un lirism aparte , plin de o finete anume, nu degeaba s-a spus ca el se adreseaza elitei. Totul in poezia lui este simbolistic. "Versuri pentru preafrumoasa Doamna " eu am crezut ca poeziile sunt dedicate sotiei , iubitei etc. Nu este asa. El dedica aceste poezii eternului feminin , cel atat de mult descris de Soloviov.
Foloseste in aceste poezii trei culori : auriu, purpuriu si azurul. Nu galben, rosu si albastru. De ce? Auriul reprezentat de soare , este simbolul luminii , al virtutii, al bucuriei. Spre deosebire de galben care este o culoare ce sugereaza putreziciunea . Purpuriul folosit ( sugerat de vin) reprezinta regalitatea , ceva selectiv , stilat. Spre deosebire de rosu care sugereaza razboi, sange ...deci iar o culoare negativa. Azuriul reprezentat de cer exprima spiritualitate, inaltarea...spre deosebire de albastru care exprima tristetea, disperarea. Aceasta este simbolistica lui Soloviov asupra acestor culori. Din cate am inteles de la ea, aceasta simbolistica difera de la popor la popor.
Mi-a atras atentia asupra unui vers anume : si anume" strambandu-si discul sau" (luna) . Am sa folosesc aceasta traducere deoarece are trei cuvinte , la fel ca si in rusa. Mi-a spus ca pana atunci nimeni nu se mai gandise sa creeze o astfel de imagine in poezie. Blok a deschis drumul liricii cu aceasta imagine. Esenin a recunoscut ca de la el a invatat ce inseamna lirica:) . Mi-a mai spus ceva , si anume ca Esenin, nu este foarte iubit in Rusia, fiind considerat poetul poporului deoarece el a folosit imagini usor de inteles de omul simplu, pe cand Blok , repet , s-a adresat elitei. Cam asta mi-a povestit despre Blok, Esenin.De Esenin, desi eu am insistat(pentru ca ii iubesc poezia) nu a vrut sa discute prea mult , spunandu-mi ca viata dusa de acesta a revoltat Rusia .Treaba lor, mie imi place.:)
Acum sa spun cate ceva despre aceasta poezie.
Dupa cum se observa , doamna pare ceva ireal in atmosfera sordida din localul plin de barbati beti si de femei de o anumita conditie. Aceasta doamna este invaluita in mister, ea pare a nu se incadra in peisaj . Imbracamintea ei bogata , penele de strut, dantelele ...atitudinea distanta fata de ce este in jur conduc la impresia ca de fapt , probabil , poetul vede ''eternul feminin'' cu ochii mintii, ca ea nu este acolo decat in mintea lui dornica de mister, de frumos, minte infierbantata de vinul baut. Daca vinul a condus la ''aparitia Doamnei'' atunci da! adevarul e in vin! ...Pentru ca in lumea urata din jur frumusetea Doamnei este singurul adevar ...dorit. Este ca o evadare in alta lume , gingasa , curata...misterioasa. :)
Eee, as vorbi pana maine, as diseca poezia bucatica cu bucatica :) dar e tarziu.
Multumesc mult pentru aceasta postare in traducere proprie si va apreciez mult cadoul , pentru ca eu il primesc ca pe un cadou minunat:) Stiu cat de greu este sa traduci in versuri , sa incerci sa intri in sufletul poetului si sa transmiti ce a vrut el sa spuna. Traducatorul are un mare merit in valorificarea unui poet. Va dau un exemplu: am cautat traducerea Corbului lui Poe in limba greaca , limba pe care o cunosc si daca as fi citit prima oara acest poem in aceasta limba nu m-as mai fi apropiat de el .Proza curata! Deci noi , romanii suntem extraordinari cu cele peste 10 traduceri ale acestui poem , traduceri superbe.
Asadar va felicit pentru daruirea fata de poezie astfel incat sa realizati traduceri, sa ni le oferiti si noua, va invidiez pentru posibilitatea de a citi poeziile acestor uriasi poeti in limba originala si va asigur de respectul meu si de intreaga apreciere pentru aceasta munca ,cat si pentru poeziile dumneavoastra. Sper sa nu va suparati ca mai carcotesc cateodata :) ...o fac cu prietenie :)
Multumesc mult inca o data pentru tot si va doresc un An Nou absolut minunat!! :) La multi ani !
Adina Speranta
marți, 29 decembrie 2015
Dragă Adina! Această traducere o postez, în primul rând, pentru D-voastră. Cândva v-ați interesat dacă am ceva din Blok. „Necunoscuta” e una din cele mai iubite și adorate poezii a vieții mele. Tragedia din ea am trăit-o personal și, slavă Domnului, am ieșit pentru totdeauna din local. Numai că la mine a venit nu Doamna, ci Domnul.Vreau să povestesc puțin despre originalul poeziei. În perioada scrierii acestei poezii Blok trecea o perioadă întunecată. Soția l-a schimbat și el, cum se spune, își stingea amarul prin cele mai ieftine bodegi. Anume după „Necunoscuta”, Blok a devenit acel Blok pe care-l cunosc toți până la tragicul poem „Doisprezece”, după care s-a stins din viață( mai degrabă omorât de lenini). Acum puțin despre traducere.Ritmul și măsura originalului le-am păstrat numai în catrenul 3. De ce - voi lămuri.Blok în poezia lui spune despre două moduri de existență: clounada mahalelor și decăderea localelor. Fanții care-și plimbă damele și bețivii care îneacă „totul” în vin. Ei bine, eroul principal a găsit din așa existență ieșirea spre viață. Niciodată „fanții” nu vor avea malul depărtat și misterios, lor le ajung canalele. Niciodată „damele plimbate” nu vor deveni „Doamna cu ochi albaștri”. Prin căderea la fundul paharului eroul principal, în diferență de bețivani a descoperit și a primit în suflet o comoară - Doamna cu ochi înfloriți pe maluri depărtate. Și el TREBUIE să ajungă la acele maluri. De aceasta „adevărul în vin” al lui Blok din final, diferă absolut de „in vina veritas” al bețivilor care s-au înecat numai în vin. Blok o spune în limba natală, adică adevărul este numai al lui personal.
De ce am păstrat măsura numai în cupletul 3? Rimele în modul lui Blok sună sobru în limba rusă, pe când în română, nu știu cum șugubeț. Poate din pricina lui Topârceanu care le folosea. Blok nu povestea(cum de altfel s-a primit în traducerea pe care am citit-o aici, el - rupea. De aceea am insitat la rime mai severe... Aici mă opresc că aș vorbi ore, dar... Mulțumesc pentru susținere. La mulți anii, tuturor! Victor Bragagiu
bragagiu
luni, 28 decembrie 2015
Adrian Maniu
Al. O. Teodoreanu
Alecu Donici
Alecu Russo
Alexandru Alexianu
Alexandru Bogdanovici
Alexandru Hrisoverghi
Alexandru Macedonski
Alexandru Philippide
Alexandru T. Stamatiad
Alexandru Vlahuţă
Alexei Mateevici
Andrei Mureşanu
Anonim
Anton Pann
Artur Enăşescu
Benjamin Fondane
Bogdan Petriceicu Haşdeu
Calistrat Hogaș
Camil Petrescu
Carmen Sylva
Cezar Bolliac
Cincinat Pavelescu
Constantin Mille
Constantin Negruzzi
Constantin Oprişan
Costache Conachi
Costache Ioanid
Dan Botta
Demostene Botez
Dimitrie Anghel
Dimitrie Bolintineanu
Dimitrie Gusti
Dosoftei
Duiliu Zamfirescu
Dumitru Iacobescu
Dumitru Theodor Neculuță
Elena Farago
Elena Văcărescu
Emil Botta
Emil Cioran
Eusebiu Camilar
Gavril Rotică
George Bacovia
George Coşbuc
George Ranetti
George Topîrceanu
George Tutoveanu
Gheorghe Sion
Grigore Alexandrescu
Iancu Văcărescu
Ienăchită Văcărescu
Ilarie Voronca
Ioan Budai Deleanu
Ioan Iacob Hozevitul
Ioan S. Neniţescu
Ioanid Romanescu
Ion Barbu
Ion Heliade-Rădulescu
Ion Luca Caragiale
Ion Minulescu
Ion Neculce
Ion Șiugariu
Iosif Trifa
Iulia Haşdeu
Leonid Dimov
Lucian Blaga
Magda Isanos
Mateiu Ion Caragiale
Matilda Cugler-Poni
Mihai Eminescu
Mihail Kogălniceanu
Mihail Săulescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Demetriade
Mircea Eliade
Nichifor Crainic
Nichita Stănescu
Nicolae Iorga
Nicolae Labiş
Octavian Goga
Panait Cerna
Radu D. Rosetti
Radu Gyr
Radu Stanca
Ştefan Octavian Iosif
Ștefan Petică
Traian Demetrescu
Tristan Tzara
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Cârlova
Vasile Conta
Vasile Militaru
Veronica Micle
Victor Eftimiu
Virgil Carianopol
Vladimir Streinu
Zorica Laţcu
Agatha Bacovia
Alexandru Andriţoiu
Alexandru Andrieş
Alexandru Busuioceanu
Alexandru Colorian
Alexandru Lungu
Alice Călugăru
Ana Blandiana
Ancelin Roseti
Andrei Ciurunga
Anghel Dumbrăveanu
Ara Alexandru Șișmanian
Aron Cotruș
Arsenie Boca
Aurel Dumitrașcu
Aurel Pastramagiu
Aurel Rău
Benedict Corlaciu
Camil Baltazar
Camil Poenaru
Cassian Maria Spiridon
Cezar Baltag
Cezar Ivănescu
Christian W. Schenk
Claudia Millian Minulescu
Cleopatra Lorințiu
Constanţa Buzea
Constantin Berariu
Constantin Michael-Titus
Constantin Noica
Corneliu Coposu
Corneliu Vadim Tudor
Dan Deşliu
Dan Rotaru
Daniel Drăgan
Daniel Turcea
Darie Novăceanu
Dimitrie Ciurezu
Dimitrie Stelaru
Dinu Flămând
Dominic Stanca
Dumitru Corbea
Dumitru Matcovschi
Dumitru Pricop
Dumitru Țiganiuc
Elena Armenescu
Elena Liliana Popescu
Emil Brumaru
Emil Isac
Eta Boeriu
Eugen Cioclea
Eugen Ionescu
Eugen Jebeleanu
Filip Brunea-Fox
Florența Albu
Gabriela Melinescu
Gellu Dorian
Gellu Naum
Geo Bogza
Geo Dumitrescu
George Călinescu
George Dan
George Drumur
George Lesnea
George Meniuc
George Ţărnea
Ghenadie Nicu
Gheorghe Azap
Gheorghe Grigurcu
Gheorghe Istrate
Gheorghe Pituţ
Gheorghe Tomozei
Gheorghe Zanat
Gherasim Luca
Grigore Hagiu
Grigore Vieru
Horia Vintilă
Ileana Mălăncioiu
Ioan Alexandru
Ioan Flora
Ion Brad
Ion C. Pena
Ion Caraion
Ion Dodu Bălan
Ion Horea
Ion Iuga
Ion Miloș
Ion Monoran
Ion Pachia-Tatomirescu
Ion Pillat
Ion Pribeagu
Ion Scriba
Ion Stratan
Ion Vinea
Iulian Boldea
Iulian Vesper
Leo Butnaru
Leonida Lari
Lucian Avramescu
Marcel Breslaşu
Maria Banuș
Mariana Marin
Marin Iorda
Marin Sorescu
Max Blecher
Mihai Beniuc
Mihai Codreanu
Mihai Ursachi
Mihu Dragomir
Mircea Cărtărescu
Mircea Ciobanu
Mircea Dinescu
Mircea Ivănescu
Mircea Manolescu
Mircea Micu
Mircea Pavelescu
Mircea Streinul
Miron Radu Paraschivescu
Nichita Danilov
Nicolae Corlat
Nicolae Dabija
Nicolae Davidescu
Nicolae Neagu
Nicolae Țațomir
Nina Cassian
Nora Iuga
Octav Sargețiu
Octavian Paler
Otilia Cazimir
Palaghia Eduard Filip
Paul Sava
Pavel Boțu
Pavel Coruț
Petre Ghelmez
Petre Stoica
Petru Creţia
Radu Cârneci
Radu Tudoran
Rodica Elena Lupu
Romulus Guga
Romulus Vulpescu
Sașa Pană
Sesto Pals
Simion Stolnicu
Sorin Cerin
Spiridon Popescu
Ştefan Augustin Doinaş
Ştefan Baciu
Ștefan Radof
Stefan Tanase
Ștefania Stâncă
Stephan Roll
Theodor Damian
Traian Calancia
Traian Chelariu
Traian Dorz
Traian Furnea
Tudor George
Tudor Vianu
Valeria Boiculesi
Valeriu Gafencu
Vasile Copilu-Cheatră
Vasile Posteucă
Veronica Porumbacu
Victor Sivetidis
Victor Tulbure
Virgil Diaconu
Virgil Gheorghiu
Virgil Teodorescu
Zaharia Bârsan
Zaharia Stancu
Adam Mickiewicz
Adam Puslojić
Adelbert von Chamisso
Ady Endre
Afanasii Fet
Ahmad Shamlou
Ahmet Hașim
Alain Bosquet
Alan Seeger
Albert Camus
Alberto Blanco
Alberto Serret
Alceu
Aldo Palazzeschi
Alejandra Pizarnik
Alejo Carpentier y Valmont
Aleksandr Blok
Aleksandr Puşkin
Aleksandr Soljeniţîn
Alexander Penn
Alfonsina Carolina Storni
Alfred de Musset
Alfred Noyes
Alfred, Lord Tennyson
Alphonse de Lamartine
Amalia Iglesias Serna
Anaïs Nin
Anatole France
André Breton
André Marie Chénier
Anna Ahmatova
Anne Sexton
Antoine de Saint-Exupery
Antonio Machado
Áprily Lajos
Arany János
Arhiloh
Aristóteles España
Arthur Rimbaud
Attila József
Baba Tahir
Babits Mihály
Balázs Béla
Bartók Béla
Bella Ahmadulina
Bertolt Brecht
Blas de Otero
Bob Dylan
Boris Pasternak
Carl Sandburg
Carl-Johan Charpentier
Carlos Barbarito
Carlos Drummond de Andrade
Carson McCullers
Cecilia Meireles
Cesar Vallejo
Cesare Pavese
Charles Baudelaire
Charles Bukowski
Charles Guérin
Charles Perrault
Charles Simic
Christian Morgenstern
Christina Rossetti
Cintio Vitier
Concha Urquiza
Coral Bracho
Dante Alighieri
David Avidan
Derek Walcott
Dino Campana
Dmitry Merezhkovsky
Dorothy Parker
Dsida Jenő
Du Fu
Dylan Thomas
Edgar Allan Poe
Edith Sodergran
Edna St. Vincent Millay
Eduardo Galeano
Edward Estlin Cummings
Edward Hirsch
Edward Thomas
Edwin Arlington Robinson
Edwin Muir
Efraín Barquero
Efrain Huerta
Eli Galindo
Elizabeth Barrett Browning
Elizabeth Bishop
Emile Verhaeren
Emily Brontë
Emily Dickinson
Enriqueta Ochoa
ERĀQI
Erich Fried
Erich Kastner
Estanislao del Campo
Eugenio Montale
Eugenio Montejo
Eunice Odio
Evgheni Evtuşenko
Ezra Pound
Fadwa Tuqan
Farkas Árpád
Federico Garcia Lorca
Félix Grande
Feodor Dostoievski
Fernando Pessoa
Fiodor Tiutcev
Firdousi
Forugh Farrojzad
Francesco Petrarca
Francis Jammes
Francois Villon
Franz Kafka
Friedrich Hölderlin
Friedrich Nietzsche
Friedrich von Schiller
Gabriela Mistral
Gabriele d'Annunzio
Georg Trakl
George Gordon Byron
George Hunter
George Oppen
Gérard de Nerval
Gerhard Fritsch
Giacomo Leopardi
Giambattista Basile
Giorgios Seferis
Giosuè Carducci
Giuseppe Ungaretti
Guillaume Apollinaire
Gunnar Ekelof
Gunter Grass
Gustaf Munch Petersen
Hafez
Harold Hart Crane
Heinrich Heine
Henry Lawson
Henry Wadsworth Longfillow
Henry Wadsworth Longfillow
Hermann Hesse
Herta Muller
Hiba Abu Nada
Hilde Domin
Homer
Horiguchi Daigaku
Howard Nemerov
Hristo Botev
Iannis Ritsos
Ingeborg Bachmann
Iosif Brodski
Ismail Kadare
Ivan Bunin
Jabra Ibrahim Jabra
Jack Kerouac
Jacques Prevert
Jaishankar Prasad
James Elroy Flecker
James Weldon Johnson
Jan Twardowski
Jean de La Fontaine
Jeanne-Marie Leprince de Beaumont
Jenny Joseph
Jidi Majia
Joachim Ringelnatz
Joan Maragall
Johann Wolfgang von Goethe
John Berryman
John Betjeman
John Keats
John Masefield
John Milton
Jorge Guillén
Jorge Luis Borges
Jorge Teillier
José Ángel Buesa
José Antonio Ramos Sucre
José Emilio Pacheco
José Eustacio Rivera
Jose Hernandez
José Martí
José Saramago
Jose Watanabe
Joy Harjo
Joyce Kilmer
Juan Gregorio Regino
Juan Ramón Jiménez
Juana de Ibarbourou
Juhász Gyula
Jules Romains
Julio Cortázar
Julio Flórez Roa
Kabir
Kalidasa
Karin Boye
Kay Ryan
Kenneth Patchen
Khalil Gibran
Kobayashi Issa
Kobayashi Issa
Kölcsey Ferenc
Konstantin Balmont
Konstantin Simonov
Konstantinos Kavafis
Kostas Varnalis
Kosztolányi Dezső
Krzysztof Kamil Baczyński
Kusano Shinpei
Langston Hughes
Lao Tse
Lasse Söderberg
Leah Lakshmi Piepzna-Samarasinha
Leopold Sedar Senghor
Lev Tolstoi
Li Po
Lina de Feria
Lisa Zaran
Louis Aragon
Louis MacNiece
Louise Bogan
Louise Gluck
Louise Labe
Ludwig Fulda
Ludwig Uhland
Luis Cernuda
Luis de Góngora y Argote
Luís Vaz de Camões
Mahmoud Darwish
Manuel del Cabral
Marc Chagall
Marc Girardin
Margaret Atwood
Margarita Michelena
Margo Tamez
Marguerite Yourcenar
Marina Ţvetaeva
Mario Benedetti
Mario Vargas Llosa
Màrius Torres
Mark Strand
Mark Talov
Mary Oliver
Matsuo Basho
Maurice Maeterlinck
Maxim Gorki
Menelaos Ludemis
Michelangelo
Miguel de Unamuno
Miguel Hernández
Miguel Perez Ferrero
Mihail Lermontov
Moulavi
Muhsin Al-Ramli
Murilo Mendes
Nahapet Kuceac
Najwan Darwish
Nancy Morejón
Nazim Hikmet
Nicanor Parra
Nicolás Guillén
Nikolai Rubţov
Nikolaus Lenau
Nikolay Gumilyov
Nikos Karouzos
Nima Youshij
Norman MacCaig
Octavio Paz
Odisseas Elytis
Ogden Nash
Olaf Bull
Omar Khayyam
Ömer Faruk Toprak
Oscar Wilde
Osip Mandelştam
P Mustapaa
Pablo Neruda
Pablo Picasso
Par Lagerkvist
Paramahansa Yogananda
Patrícia Galvão (Pagu)
Paul Celan
Paul Eluard
Paul Valéry
Paul Verlaine
Paulo Coelho
Pavol Janík
Pedro Salinas
Percy Bysshe Shelley
Philip Larkin
Pierre de Ronsard
Pilinszky János
R. S. Thomas
Rabindranath Tagore
Rafael Alberti
Rafael Obligado
Rainer Maria Rilke
Ralph Waldo Emerson
Rasul Gamzatov
Refaat Alareer
Reményik Sándor
Rene Char
Richard Bach
Richard Brautigan
Rimma Kazakova
Robert Burns
Robert Desnos
Robert Frost
Robert Louis Stevenson
Robert Penn Warren
Robert William Service
Roberto Bolaño
Rolando Cárdenas
Rosario Castellanos
Roy Fisher
Rubén Darío
Rudyard Kipling
Rumi
Ryōkan Taigu
Saadi
Şabestari
Saint-John Perse
Salamon Ernő
Salvatore Quasimodo
Samuel Taylor Coleridge
Sándor Márai
Sandor Petofi
Sappho
Sara Teasdale
Seamus Heaney
Serghei Esenin
Shel Silverstein
Silva Kaputikyan
Sir Muhammad Iqbal
Sohrab Sepehri
Stanley Jasspon Kunitz
Stephane Mallarme
Stephen Crane
Sylvia Plath
T.S. Eliot
Tadeusz Różewicz
Tahsin Saraç
Taras Șevcenko
Tassos Leivaditis
Ted Hughes
Ted Sheridan
Theodore Roethke
Thomas Campion
Thomas Moore
Titos Patrikios
Tomas Tranströmer
Tóth Árpád
Vachel Lindsay
Vasko Popa
Velimir Hlebnikov
Vera Pavlova
Vicente Aleixandre
Victor Hugo
Vinicius de Moraes
Vladimir Maiakovski
Vladimir Nabokov
Voltaire
Vörösmarty Mihály
W. H. Auden
Wallace Stevens
Walt Whitman
Walter de la Mare
Walther von der Vogelweide
Wang Wei
Wendy Cope
Wilhelm Busch
William Blake
William Butler Yeats
William Carlos Williams
William Ernest Henley
William Henry Davies
William Shakespeare
William Wordsworth
Wislawa Szymborska
Yahya Benekay
Yehuda Amichai
Yuri Kageyama
Viespile şi albinele trăiesc în comunităţi în care fiecare individ are o funcţie specifică.
1992 -A fost arestat, la Tiraspol, Ilie Ilaşcu, în timpul conflictului din Transnistria şi condamnat la moarte, la 09.12.1993. Membru al Frontului Popular Creştin-Democrat, a fost ales deputat în Parlamentul de la Chişinău, în 1994 şi 1998, fiind primul parlamentar din Europa încarcerat pe perioada mandatului. A fost eliberat la 05.05.2001.
1960 -S-a născut Tony Hadley, vocalist britanic (Makers, Spandau Ballet).
Femeia e o fiinţă slabă, victimă a fiziologiei ei, orientabilă după bărbat, care trebuie s-o ocrotească şi să-i împrumute personalitatea lui.
George Călinescu
”Poezia sa, în cea mai mare parte, deşi construită în note grave
Cuvinte mari, abia atingându-se..., valery
Cultivare, cultură și împărtășire!
Zidul de Mărgean, narcispurice
Scrierile poetului conțin informații atât despre motivele și
Trilogia HISTORIARUM, nicu hăloiu
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro
Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte
Zidul de Mărgean, Emilian Lican


Distribuie: