Poezii despre Natură:

Prin ceață deasă,ca de toamnă
Agale eu mă plimb,la chipu-ți contemplând
Gândesc frumos de-o doamnă
Fără de care nu îmi simt,inima-n piept bătând

Sunt peste tot întinse,covoarele-arămii
Și c-un decor de toamnă,ne delectăm privirea
E străbătut și cerul,de norii străvezii
Și timpul e romantic,favorizând iubirea

Sonet tomnatic

E toamnă iar, nu-i nimeni pe alee
Doar vântul ce mai suieră grăbit,

Într-o floare

Iubesc parfumul florilor din glastre
Si frumusețea lor mă copleșește,

Luna

E-o noapte nefirească
Cu cerul de văpaie,

Parcă salt

Privesc cu bucurie spre înalt
Afara-i cald e soare si e bine,

Lumea cât ar fi de mare
Aş umbla-o-n lung şi-n lat,
Să te mai găsesc odat’
Toamnă, cu a ta culoare

Argint pe pământ,
astăzi te descânt
cu ramuri de ploaie,
cetină văpaie,

HAIKU 俳句

Singur printre pustnici –
bruma îmbrăcând un sfânt

Cântecul mierlei –
întrebare nepusă,
mii de răspunsuri.
◊