Murmurul stins de neîncetată rugăciune
Freamătă până în adâncul tainic al codrilor
Sihaștrii nemuritori cu a lor înțelepciune
Trăiesc de-a pururi până la sfârșitul vremurilor.
Departe de valurile lumii efemere
Adânc în inima infinită a lui Dumnezeu
Unde dispare încet orice urmă de himere
Iar ramurile luminate ajung la apogeu.
Cuvintele sfinților se transformă-n frunze
Ce coboară lin pe pământul colindat de oameni
Pictându-și viețile pe nenumărate pânze
Le adună cu gândul că devin și ei asemeni.
Adâncă smerenie cere însă primenirea
Tăcere deplină și a corpului nemișcare
Să se risipească toată închipuirea
Viața petrecută-n a voinței sacrificare.
Aureola de iubire se-așterne pe Pământ
Din eterul impregnat de tăcerile alese
De la-nceputul lumii făcut un sacru legământ
O pânză de iubire lină din inimi se țese.
Din volumul *Amintește-ți de Sine*(editura Creator)
Pielea cameleonului are celule speciale numite cromatofori ce conţin pigmenţi de culoare. Aceşti pigmenţi se pot contracta sau dilata la semnalele creierului, lăsând culoarea să se răspândească în celule şi să schimbe culoarea pielii.
Citate şi Maxime:
Poezia e înţelepciune care încântă inima. Kahlil Gibran
vezi mai multe poezii de: Nori Jeler
Detalii poezie:
Distribuie pe: