Trezind cu pleoapa - Mircea Dinescu

Stau între săbii şi măceşi în floare,
în norul de pământ bat să deschizi,
iubita mea atât de doritoare,
prin părul verde fluturând omizi,

am să dansez până la putrezire,
iubita mea cu buze de argint,
să-mi rupi cămaşa de copil subţire,
s-aud caleaşca somnului venind,

căci dacă plâng şi ceaţa-n ceruri râde,
oh, poezia e o moarte-n plus,
trezind cu pleoapa somnorosul gâde
al timpului atât de rar sedus.

Adăugat de: Adina Speranta

vezi mai multe poezii de: Mircea Dinescu



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.