Sub cerul așteptării - Mircea Dinescu

Simt nevoia să ascult un sânge,
amfora subţire a femeii,
când o parte-a trupului meu plânge,
iar în alta odihnesc toţi zeii.

Mă vânează somnul lângă pleoape,
lacăte de iarbă să îmi urce,
ca o piatră coborâtă-n ape
ştiu măsura lunecării dulce.

Dar se surpă ora şi nisipul
îmi dezleagă spaima de tăcere,
o să strig până se-aprinde chipul
sângelui meu treaz care te cere.

Adăugat de: Adina Speranta

vezi mai multe poezii de: Mircea Dinescu



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.