Elegia butoiului - Mircea Dinescu

Câti morți au stat la masa asta,
câți încă vor mai stă la ea
bând vinul rubiniu din coasta
martirului de cafenea

răpus și tăvălit prin curte
spre beciul ca un buzunar,
butoaie mari, butoaie scurte
ca viața cursă în pahar,

vom fi și noi închiși în scânduri
poșirci sau vinuri mai de soi,
băuți de zei, goliți de gânduri
ca un butoi în alt butoi.

Adăugat de: Adina Speranta

vezi mai multe poezii de: Mircea Dinescu



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.