256 - Michelangelo

Când într-o doamnă-o parte scânteiază
în timp ce-urât e restul,
eu să iubesc tot lestul
pentru a părții strălucite oază?
Vrea parte ace-apelează
(în inimi mohorâtă)
mereu la rațiune
să iert iubind eroarea fără vină.
Amor vorbind cu groază
de partea ei urâtă,
înverșunat îmi spune
că logica-i de țara lui străină…
dar cerul vrea ca sufletu-mi să țină
la ce displace, și nu-n van… Văzutul
se-nvață-n timp să-ndrepte rău-făcutul.




din Poezii, traducere de C.D.Zeletin

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Michelangelo



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.