- Acasă
- blacks
- Mecanica indeciziei sentimentale
Mecanica indeciziei sentimentale
sâmbătă, 14 martie 2015
În veacuri, azi, fără de sens,
dar ieri fără păcate,
când nu doream a căuta
prin ceruri nestemate,
Pe când aveam un infinit
și ne ştiam menirea,
de-a fi în locul hărăzit
necunoscând iubirea,
Când nu ştiam a ridica
spre cer, a noast’ privire,
Iar sensul vieţii-îl imbrăca
a negrului umbrire,
Pe când credinţa de a fi
egali cu nemurirea
era motiv de a jertfi
amorul şi trăirea,
În umbra unui vechi bordei
stăpân pe a sa lume,
sub împletiri de fagi şi tei
trăia un tânăr june.
Fără de-a fi desăvârşit
credea în idealuri
Şi tot spera, necontenit,
Ale schimbării valuri.
El tot căta spre cer deschis
că va veni o vreme
când lumea falnicului vis
covor se va aşterne.
Şi astfel anii s-au întins
tot aşteptând momentul
De-a a uni în al său vis
trecutul cu prezentul.
Iar simfonie îi părea
eterna aşteptare
Caci inima în piept afla
a stelelor chemare.
Privea in jur, cum, în dezmăţ,
se dezveleau ruine
Şi-al lumii îndelung ospăţ
își consuma destine.
Şi totu-i pare fără sens,
o lume muritoare.
Dar sus, întregul Univers
Îi schimbă-a lui visare.
Deodat’ o linişte tăcu
în cerul plin de stele,
Iar o cometă se născu
mai mândră decât ele.
În corp de pulberi îşi turna
a stelelor lucire
Şi din misterul lor forma
tulpina şi-a sa fire.
Se îndrepta către Pământ
drept simbol al dorinţei
de-a fi etern aşezământ
Cuvântului, Credinţei.
În drumul ei îşi desfăcu
Cea tainică privire
Şi spre bordei îşi abătu
a dragostei simţire.
Şi de pe-o rază coborî
Simbol, fără de vină
Şi o caldură izvorî
Pal, împrăştiind lumină.
El sta cu ochii mari închişi
cu frica lor de moarte,
Ca doi cărbuni pe vatră stinşi
ce focu-i stă să-i poarte.
Căci le e frica de etern,
de setea ce îi arde,
Că în al dragostei teren
s-or scufunda în noapte.
Lui îi e frică de-nceput
și de-ale vieţii ape,
Pe care, el, biet chip de lut,
în veci nu le-a străbate.
Asa că, tace, în suspin
Dar în a sa furtună
E pasere înfiptă-n spin
ce cântul îşi adună.
- ’’De nu te ştiu azi sau ce eşti
de te-am visat soţie,
Ai coborît din căi cereşti
să-mi dai răspuns, deci fie...
Te lasă-n lumea mea şi-n glas
Trimite calde vorbe,
A’ mele gânduri de pripas,
Uşor, o să le-aprobe.”
Precum o ploaie cade lin
pe ţarina-nsetată
Cu glasul dulce, cristalin,
cometa-i se arată:
- “Te-ndreaptă în vis, încetişor
te uită în odaie,
Priveşte-n suflet şi-n amor
a iernii vâlvătaie.
Tu, de eşti singur pe pământ
și sufletul îţi arde
Nu este apa să te sting
și toate-ţi sunt deşarte.
O, prinţul meu, tu, azi… suspini,
te pierzi într-o idee
Şi îţi fereşti ochii senini
de-a dragostei scânteie.
Iar plânsul îţi e vers şi foc
lăuntru îţi e doină,
Căci inima îţi stă în loc
căzută-n a sa moină.
Azi eşti legat prin legământ
în propria cetate,
În spaţiul tău, prea gol şi strâmt,
iubirea nu încape.
Nu te uita la lumea ta-
o temniţă-n mişcare
Ca un puhoi de piază rea
ce naşte şi-apoi moare.
Ea, neavând nimic firesc
doar garduri nevăzute,
un loc în care locuiesc
destinele cazute,
Aruncă laţuri de pelin
ce sufletul ţi-l prinde
Şi nu ai crez într-un destin
ce nu îl poţi cuprinde.
Nu vei mai fi peren mormânt
sau prizionier în temeri
De vei urma al meu cuvânt,
ale iubirii cereri.
Trăind al dragostei fior
Tu, lumea ta o lasă,
să fii al cerului pridvor,
iar eu să-ţi fiu mireasă.
Eternul mire tu să-mi fii
vei împlini destine
Tu, lasă jos, printre stafii,
Lumeștile ruine
Destinul pe care-l urmezi
clădit e pe suspine.
Tu, de vei vrea să mă urmezi,
te-i ridica la mine.
Să te-ncălzesc cu al meu gând,
cu-a’ fericirii lacrimi.
Să înşirăm, în doi şi-n rând,
A’ sufletului patimi.
Să-mi fii tu salbă de alin,
Iar semn de preţuire
oi ridica a nost’ cămin
pe bolţi de nemurire.
Oi pune coperiş din flori
pe bolțile de stele,
Cu fericirea să le-nsori,
să străluceşti ca ele.”
El sta în gânduri tremurând,
privirea lui e pară.
Şi a sa voie, gând prin gând
cuvinte desfaşoară:
- “E drept că-n astă lume grea,
Când soarele apune,
nu străluceste nicio stea
iubirii a-i da nume.
Cât e de drept al tău zefir
ce raza ţi-l aduce
Când eu plătesc luminii bir
cometei ce străluce.
Mă-îmbeţi cu şoapte de amor
să te urmez în cale,
să fiu eternul călător
Pe-ale schimbării pale.
Dar, ca în braţe să te prind,
să-ţi pun cununi de laur
Şi dor de viaţă să-ţi aprind
să fii al meu tezaur,
Şi ca să rup al meu suspin
din temniţi de tăcere
Tu înţelege al meu chin
și-a mea dulce durere.
Şi drept e că nu am orizont
pe fruntea-mi tot plecată
Dar nu aduc niciun afront
crezând în a mea soartă.
De vrei să zbor, ca doi să fim
Pe ceruri înstelate,
Tu te întreabă ce jerfim
Deci… şade şi socoate
Tu eşti lumina unui vis
ce umple a mea noapte
Eu.. întuneric şi abis
și prizionier în fapte.
Îţi este drumul nesfârşit
pe bolte luminânde,
Iar eu, cu pasul mărgini,t
Nu-l voi putea cuprinde.
Tu eşti o flacară arzând
Şi… poate, prea fierbinte!
Când tu iubirii tremurând
decizi să-i fii sorginte
Dar eu rămân biet muritor
și n-am gând de mărire
Sau să trăiesc etern amor
captiv în nemurire.
Tu îţi urmează vrutul mers
Etern străluce-n noapte.
Şi vei străbate-n în Univers
celeste cercuri, şapte.
Acolo sus, tu vei afla
întreaga ta menire
Eu voi trăi făr- a blama
prea cruda despărţire.”
El își închise al său gând
despre-a sa menire,
Iar cometa, tremurând,
se stinge în uimire:
- “Cum poate azi, un muritor
să cuteze, dară,
de a fi stăpânitor
peste-a sa comoara?”
Se sting patimi în înalt
și pe cerul rece…
Iar cometa, în asalt
Cercul şi-l petrece
……………………….
Trecu un an, trecură trei
dar vraja nu se lasă,
Căci el privind în urma ei
Tristeţea îl apasă.
Pe cer, în locul prea iubit,
el vede şi suspină
că a ramas nestingherit
un petec de lumină.
În coada de cometă sta,
lucind, ca o minune,
un nor de pulbere de stea
trăind deşertăciune.
Iar dincolo de el, un gol...
un negru fără margini,
Al întunericului sol,
o carte fără pagini.
Priveşte-n jurul său uimit
și vede-asemănarea.
Căci Universu-i pustiit
și nu-înţelege starea.
Căci el iubea făra-a întâlni
fiinţa părăsită
Încă spera că va veni
și ziua hărăzită,
Când, poate aici, îşi va afla,
a sorţii dulce cale
Sau inima în piept va sta
de dragoste şi jale.
Îşi ridica din nou spre cer
Privirea sa senină
Şi-a lui interne temeri pier
Căci vede-a sa lumină.
Cum ea în toate-l aştepta
și în eternitate
Din ale ceruri tot cernea
iubirii, calde şoapte.
Şi din străfundul unui dor
recheam-a sa lumină
Un glas de îngeri într-un cor
pe buze-i se imprimă.
- “O, te iubesc nemărginit
și mă cufund în noapte
Căci văd pe locul tău dorit
doar praf de nestemate.
Cât îmi lipseşti, n-ai cum să ştii
cât lipsa ta m-apasă,
Întoarce-te, te rog să vii
și să-mi devii mireasă!
Oi merge sus, cu tine-n zbor
spre locul de lumină
Şi al iubirii dulce dor
să-l scuturăm de tină.
Eu îţi voi fi așezământ
Când ziua se va naşte
Şi îţi voi fi cer şi pământ
Eternul vom cunoaşte.”
Ea asculta din al său cerc
a dragostei chemare
Cum ani şi veacuri se petrec
când inima tot doare.
Îşi încheie al ei ocol
și-al cercului lumină
Si, din acelaşi loc, simbol,
fără pacat sau vină,
Ea reveni catre Pământ
și chiar de ani trecură,
Jos, clipele sub jurământ,
trăiau iubirea pură.
Ajunse colo pe Pământ
se transformau în fapte.
……………………….
De au trăit în legământ
Te-ntreabă şi socoate…
Poate au fost un cuplu sfânt...
Vom şti în veacuri, oare?
Dar ce e sigur, pe Pământ,
nu vor pieri-n uitare.
......................................
Aşa şi noi, asemeni lor,
ne naştem din trecuturi
Şi fiecare-i călător
spre-a’lumii începuturi.
Si, de ar fi să respectăm
tot ce am fost odată,
Poate într-o zi o să aflăm
o dragoste curată.
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Comentarii:
Frumoasă, un luceafăr..
Ela09
vineri, 01 iulie 2022
Frumoasă, un luceafăr..
Ela09
vineri, 01 iulie 2022
scuze pentru greseli, dar am obosit citind poezii pe acest site....vreau sa descopar, sa admir sa gasesc diamantul acestui site...
si sunt poezii destu de multe si mai obosesc si eu....
CRITICUL BLIND
luni, 16 martie 2015
Am citit şi alte poezii postate si sunt frumoase, chiar foarte frumoase faţă de poezia prezentă...
Te urmăresc pe mai departe...
CRITICUL
CRITICUL BLIND
duminică, 15 martie 2015
scrii mult si fortat si incerci sa imiti INIMITABILUL.
dar ai potenţial.....
aştept o poezie lungă, lungă...de o strofă ..maximum doua...
atunci văd daca poti sa spui totul în puţine cuvinte.
poezia asta e
ce-i drept pot sa-ti dau si un exemplu când in locul unui singur cuvânt foloseşti o salbă...dar creezi sublimul....si în acest sens îţi dau un exemplu
fulgerul = sus, nervos, tuşeşte cerul scuipând pamblici de lumină....
dar atunci trebuie să ai geniul poetic asupra ta...
scrie...scrie...scrie...
cei găsi o albie a frumosului îin care să curgi..
Deocamdata...NU
CRITICUL
CRITICUL
CRITICUL BLIND
duminică, 15 martie 2015
Multumesc pentru timpul acordat, in primul rand, parcurgerii acestei poezii. Pentru a o citi cap-coada ia cateva minute bune, d ápai sa o citesti de mai multe ori. Nu multi oameni sunt dispusi sa piarda o ora din viata lor pentru a citi ineptiile unui nimeni, drept pentru care va multumesc inca o data. De asemeni, va multumesc si pentru timpul acordat redactarii comentariilor dumneavoastra. Asa mi-as dori sa functioneze un site de poezie. Sa fie interactiv, sa existe un dialog prin care autorului sa i se prezinte de catre ceilalti partile negative, pe care el nu le vede. Desigur, toate acestea sub imperiul corectitudinii.
Revenind la observatiile dumneavoastra incerc sa clarific anumite idei.
In primul rand, fiecare alergam in viata in curse diferite, pe culoare diferite, cu strategii diferite. Poate celor de langa noi li se va parea ciudat comportamentul nostru in timpul cursei, nemaivorbind de spectatori. Doar la final cu explicatiile de rigoare ale alergatorului strategia isi arata maretia, desigur, in eventualitatea clasarii pe podium, daca asta se doreste. Dar mai exista si acele participari la curse doar pentru placerea alergatului. Asa si cu poezia; de multe ori intentiile autorului nu sunt intelese decat la final, dupa ce sunt explicate conexiunile dorite si efectuate.
Ce spu eu in poezie? Nu neg existenta stelelor; Cand spun ca ”nu străluceste nicio stea iubirii a-i da nume”ma refer la faptul ca nu exista stele in lumea lui pamanteasca “e drept ca-n asta lume grea” face referire la lumea lui, lumea de pe Pamant, universul fizic. Deci, planurile de analiza sunt diferite: lumea fizica versus lumea astrelor, a necuprinsului. Sper ca am lamurit, astfel, ceea ce dumneavoastra afirmati ca e o contrazicere. Mai mult, fiecare persoana indragostita contempleaza cerul si isi identifica persoana care il completeaza in existenta unei stele; de multe ori acea stea primeste numele persoanei iubite; este un transfer de la lumea pamanteana la lumea necuprinsului; nimeni nu-si alege o stea aflata in lumea fizica, pentru ca nu are cum.
Acum, partea cu zefirul. In dragoste, fiecare ofera sau cedeaza, dupa caz. Ce face eroul meu? Eroul meu realizeaza ca, indragostit, isi pierde treptat independenta, ca are loc un transfer de sentimente, ca un bir cedat darului oferit de lumina. Eroul meu deruleaza acest transport cu bucurie, imbatat fiind de zefirul luminii. Nu am spus uragan, taifun, am spus zefir. Am vrut sa subliniez aici blanda adiere a dragsotei si a luminii
Strofa cu moina. Am vrut sa subliniez dualismul sentimentelor.Vers si foc, adica incantarea si parjolul aduse de iubire. Oare nu asa se simte un indragostit? Nu are momente in care se simte acolo, sus, vecin cu incantarea si apoi sa aiba si momente in care totul i se pare cazut? Daca la exterior plange, in interior nu exista doina care exprima durerea? Indragostitul sufera atat cu exteriorul cat si cu interiorul. In acest caz nu toate sperantele lui sunt daramate, inima nu-i sta in loc, lumea nu i se pare o mocirla, fara inteles, o moina? Fizic, lumea nu este asa, dar el o construieste asa prin prisma sentimentelor pornite din inima. De aceea asociez acea moina inimii, e constructia ei.
Partea cu “iubirea nu incape”. Iubirea este ceva fara limite ,un infinit. Lumea in care traim este finita. Poti cuprinde un Infinit intr-un finit? Nu, si cu asta AM SPUS TOTUL.Desigur as mai putea gasi o interpretare la acel spatiu gol si stramt, ca fiind propriul lui bordei, in care o cometa obisnuita cu imensitatea spatiului nu ar putea locui. Dar asta imbraca forma materiala a lumii, si nu pot fi de acor cu aceasta interpretare.
Sper ca am clarificat neintelegerile dumneavoastra. In privinta traseului meu profesional, sunt un simplu inginer care nici limba romana nu o stie, d’apai sa fiu traducator. Mai stiu ceva cuvinte din engleza (weekend si holiday sunt preferatele mele) cu care ma descurc la serviciu, dar atat. Imi amintiti aici de ultimul interogatoriu presus a fi atribuit lui Eminescu. Si acolo se pomeneste de sanscrita.
Nu urmaresc sa compun poezii kilometrice. Asa am considerat la momentul compunerii lor. De atatea strofe am avut nevoie ca sa imi dezvolt subiectul propus. De exemplu, am o poezie scrisa doar din patru versuri.
Ca si conluzie, chiar daca dumneavoastra o considerati jalnica, mie poezia chiar imi place. Nu ca e creatia mea. As fi apreciat-o chiar daca as fi intalnit-o pentru prima data scrisa de altcineva.
Oricum, multumesc inca o data pentru lectura si pentru comentarii.
blacks (autor)
duminică, 15 martie 2015
Am citit cu atentie poezia asta, chiar de mai mute ori si pe fac pe textul tau cateva observatii:
Atentia in strofa numarul 9 ai urmatoarele versuri:
Caci inima în piept afla
a stelelor chemare.
Mai jos se reia tema stelelor in strofa nr. 13
Deodat’ o linişte tăcu
în cerul plin de stele,
Iar o cometă se născu
mai mândră decât ele.
iar in strofa 40 contrazici tot ce spui mai sus. Adica nu exista nicio stea:
“E drept că-n astă lume grea,
Când soarele apune,
nu străluceste nicio stea
iubirii a-i da nume.
Sa nu incerci sa-mi zici ca e metaforica steaua din strofa 41 ca nu tine…..incepe cu ‘’ cand soarele apune’’ si aici NU MAI ESTE METAFORA.
Strofa 41 e jalnica:
Cât e de drept al tău zefir
ce raza ţi-l aduce
Când eu plătesc luminii bir
cometei ce străluce.
Ce intelegi tu prin plata unui bir cometei ce straluce? Birul iubirii? In strofa 40 nu cumva spui ca nu straluceste nicio stea iubirii sa-I dai nume?
m-ar bucura daca te-ai hotarî daca este alba sau neagra…
Mai mult decat atit, in strofa 27 folosesti cuvinte fara ‘’ moina’’ intr-un sistem de plins. In strofa urmatoare adica 28….cum adica spatial strimt in care iubirea nu incape? Nu cumva junele tinjea dupa iubire, iubire care se cere in tot asa zisul poem?
Ce zici in strofa asta?
I-
Azi eşti legat prin legământ
în propria cetate,
În spaţiul tău, prea gol şi strâmt,
iubirea nu încape.
Esti total confuz ca si aceasta poezie de referinta a ta, asa cum zici, si chiar exprimi aceasta confuzie prin versurile din strofa 45 :
Şi drept e că nu am orizont
pe fruntea-mi tot plecată
Dar nu aduc niciun afront
crezând în a mea soartă.
Aici te cred ca nu ai orizont cu aceasta poezie chiar daca vrei sa zbori, asa cum spui in inceputul strofei 46:
De vrei să zbor, ca doi să fim
Pe ceruri înstelate,
Atentie: iar folosesti ceruri instelate si iar te contrazici…ca nu sunt stele…
Ciudat. Ca si creatie mi se pare jalnica. E opera ta de referinta?
Am citit si celelalte poezii ale tale.
Stii ce mi se pare mie interesant? pari a fi un traducator din sanscrita, asa de frumoase versuri folosesti in poeziile celelalte postate.
Daca esti un traducator: te felicit, daca sunt scrise de tine stai la o rascruce de drumuri si anume:
1) Ori esti un geniul si nu stii cum sa te cultivi ( repet sunt superbe celelalte poezii ….cu mici greseli… care nu anuleaza farmecul);
2) Ori esti la o rascruce si poti devein un geniu daca te rezumi la poezia cu un inteles scurt , chiar daca are ocolisuri cosmogonice;
Daca ai scris tu celelalte poezii postate , te rog, sa citesti IMNELE VEDICE si sa vezi ce asemanare in muzicalitate, si atunci...iar te felicit.
Eu nu dau cu periuta si am puterea sa-ti spun ca aceasta poezie unde comentez acum e jalnica.
scuze pentru eventualele greseli gramaticale...sunt pe fuga....
ROLEA NICOLAE
sâmbătă, 14 martie 2015
cununi de laur - de la prenumele meu, Laurentiu
blacks (autor)
sâmbătă, 14 martie 2015
E poezia mea cea ma lunga, dar la care eu tin cel mai mult. Sursa de inspiratie e din viata personala. Mai sunt si baieti ceruti in casatorie de fete! Forma finala a poeziei provine dintr-o varianta, din punctul meu de vedere mai bogata in figuri de stil, dar care avea ceva probleme cu pastrarea masurii. Daca veti fi interesati, voi posta si varianta ""de baza".
blacks (autor)
sâmbătă, 14 martie 2015
Adrian Maniu
Al. O. Teodoreanu
Alecu Donici
Alecu Russo
Alexandru Alexianu
Alexandru Bogdanovici
Alexandru Hrisoverghi
Alexandru Macedonski
Alexandru Philippide
Alexandru T. Stamatiad
Alexandru Vlahuţă
Alexei Mateevici
Andrei Mureşanu
Anonim
Anton Pann
Artur Enăşescu
Benjamin Fondane
Bogdan Petriceicu Haşdeu
Calistrat Hogaș
Camil Petrescu
Carmen Sylva
Cezar Bolliac
Cincinat Pavelescu
Constantin Mille
Constantin Negruzzi
Constantin Oprişan
Costache Conachi
Costache Ioanid
Dan Botta
Demostene Botez
Dimitrie Anghel
Dimitrie Bolintineanu
Dimitrie Gusti
Dosoftei
Duiliu Zamfirescu
Dumitru Iacobescu
Dumitru Theodor Neculuță
Elena Farago
Elena Văcărescu
Emil Botta
Emil Cioran
Eusebiu Camilar
Gavril Rotică
George Bacovia
George Coşbuc
George Ranetti
George Topîrceanu
George Tutoveanu
Gheorghe Sion
Grigore Alexandrescu
Iancu Văcărescu
Ienăchită Văcărescu
Ilarie Voronca
Ioan Budai Deleanu
Ioan Iacob Hozevitul
Ioan S. Neniţescu
Ioanid Romanescu
Ion Barbu
Ion Heliade-Rădulescu
Ion Luca Caragiale
Ion Minulescu
Ion Neculce
Ion Șiugariu
Iosif Trifa
Iulia Haşdeu
Leonid Dimov
Lucian Blaga
Magda Isanos
Mateiu Ion Caragiale
Matilda Cugler-Poni
Mihai Eminescu
Mihail Kogălniceanu
Mihail Săulescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Demetriade
Mircea Eliade
Nichifor Crainic
Nichita Stănescu
Nicolae Iorga
Nicolae Labiş
Octavian Goga
Panait Cerna
Radu D. Rosetti
Radu Gyr
Radu Stanca
Ştefan Octavian Iosif
Ștefan Petică
Traian Demetrescu
Tristan Tzara
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Cârlova
Vasile Conta
Vasile Militaru
Veronica Micle
Victor Eftimiu
Virgil Carianopol
Vladimir Streinu
Zorica Laţcu
Agatha Bacovia
Alexandru Andriţoiu
Alexandru Andrieş
Alexandru Busuioceanu
Alexandru Colorian
Alexandru Lungu
Alice Călugăru
Ana Blandiana
Ancelin Roseti
Andrei Ciurunga
Anghel Dumbrăveanu
Ara Alexandru Șișmanian
Aron Cotruș
Arsenie Boca
Aurel Dumitrașcu
Aurel Pastramagiu
Aurel Rău
Benedict Corlaciu
Camil Baltazar
Camil Poenaru
Cassian Maria Spiridon
Cezar Baltag
Cezar Ivănescu
Christian W. Schenk
Claudia Millian Minulescu
Cleopatra Lorințiu
Constanţa Buzea
Constantin Berariu
Constantin Michael-Titus
Constantin Noica
Corneliu Coposu
Corneliu Vadim Tudor
Dan Deşliu
Dan Rotaru
Daniel Drăgan
Daniel Turcea
Darie Novăceanu
Dimitrie Ciurezu
Dimitrie Stelaru
Dinu Flămând
Dominic Stanca
Dumitru Corbea
Dumitru Matcovschi
Dumitru Pricop
Dumitru Țiganiuc
Elena Armenescu
Elena Liliana Popescu
Emil Brumaru
Emil Isac
Eta Boeriu
Eugen Cioclea
Eugen Ionescu
Eugen Jebeleanu
Filip Brunea-Fox
Florența Albu
Gabriela Melinescu
Gellu Dorian
Gellu Naum
Geo Bogza
Geo Dumitrescu
George Călinescu
George Dan
George Drumur
George Lesnea
George Meniuc
George Ţărnea
Ghenadie Nicu
Gheorghe Azap
Gheorghe Grigurcu
Gheorghe Istrate
Gheorghe Pituţ
Gheorghe Tomozei
Gheorghe Zanat
Gherasim Luca
Grigore Hagiu
Grigore Vieru
Horia Vintilă
Ileana Mălăncioiu
Ioan Alexandru
Ioan Flora
Ion Brad
Ion C. Pena
Ion Caraion
Ion Dodu Bălan
Ion Horea
Ion Iuga
Ion Miloș
Ion Monoran
Ion Pachia-Tatomirescu
Ion Pillat
Ion Pribeagu
Ion Scriba
Ion Stratan
Ion Vinea
Iulian Boldea
Iulian Vesper
Leo Butnaru
Leonida Lari
Lucian Avramescu
Marcel Breslaşu
Maria Banuș
Mariana Marin
Marin Iorda
Marin Sorescu
Max Blecher
Mihai Beniuc
Mihai Codreanu
Mihai Ursachi
Mihu Dragomir
Mircea Cărtărescu
Mircea Ciobanu
Mircea Dinescu
Mircea Ivănescu
Mircea Manolescu
Mircea Micu
Mircea Pavelescu
Mircea Streinul
Miron Radu Paraschivescu
Nichita Danilov
Nicolae Corlat
Nicolae Dabija
Nicolae Davidescu
Nicolae Neagu
Nicolae Țațomir
Nina Cassian
Nora Iuga
Octav Sargețiu
Octavian Paler
Otilia Cazimir
Palaghia Eduard Filip
Paul Sava
Pavel Boțu
Pavel Coruț
Petre Ghelmez
Petre Stoica
Petru Creţia
Radu Cârneci
Radu Tudoran
Rodica Elena Lupu
Romulus Guga
Romulus Vulpescu
Sașa Pană
Sesto Pals
Simion Stolnicu
Sorin Cerin
Spiridon Popescu
Ştefan Augustin Doinaş
Ştefan Baciu
Ștefan Radof
Stefan Tanase
Ștefania Stâncă
Stephan Roll
Theodor Damian
Traian Calancia
Traian Chelariu
Traian Dorz
Traian Furnea
Tudor George
Tudor Vianu
Valeria Boiculesi
Valeriu Gafencu
Vasile Copilu-Cheatră
Vasile Posteucă
Veronica Porumbacu
Victor Sivetidis
Victor Tulbure
Virgil Diaconu
Virgil Gheorghiu
Virgil Teodorescu
Zaharia Bârsan
Zaharia Stancu
Adam Mickiewicz
Adam Puslojić
Adelbert von Chamisso
Ady Endre
Afanasii Fet
Ahmad Shamlou
Ahmet Hașim
Alain Bosquet
Alan Seeger
Albert Camus
Alberto Blanco
Alberto Serret
Alceu
Aldo Palazzeschi
Alejandra Pizarnik
Alejo Carpentier y Valmont
Aleksandr Blok
Aleksandr Puşkin
Aleksandr Soljeniţîn
Alexander Penn
Alfonsina Carolina Storni
Alfred de Musset
Alfred Noyes
Alfred, Lord Tennyson
Alphonse de Lamartine
Amalia Iglesias Serna
Anaïs Nin
Anatole France
André Breton
André Marie Chénier
Anna Ahmatova
Anne Sexton
Antoine de Saint-Exupery
Antonio Machado
Áprily Lajos
Arany János
Arhiloh
Aristóteles España
Arthur Rimbaud
Attila József
Baba Tahir
Babits Mihály
Balázs Béla
Bartók Béla
Bella Ahmadulina
Bertolt Brecht
Blas de Otero
Bob Dylan
Boris Pasternak
Carl Sandburg
Carl-Johan Charpentier
Carlos Barbarito
Carlos Drummond de Andrade
Carson McCullers
Cecilia Meireles
Cesar Vallejo
Cesare Pavese
Charles Baudelaire
Charles Bukowski
Charles Guérin
Charles Perrault
Charles Simic
Christian Morgenstern
Christina Rossetti
Cintio Vitier
Concha Urquiza
Coral Bracho
Dante Alighieri
David Avidan
Derek Walcott
Dino Campana
Dmitry Merezhkovsky
Dorothy Parker
Dsida Jenő
Du Fu
Dylan Thomas
Edgar Allan Poe
Edith Sodergran
Edna St. Vincent Millay
Eduardo Galeano
Edward Estlin Cummings
Edward Hirsch
Edward Thomas
Edwin Arlington Robinson
Edwin Muir
Efraín Barquero
Efrain Huerta
Eli Galindo
Elizabeth Barrett Browning
Elizabeth Bishop
Emile Verhaeren
Emily Brontë
Emily Dickinson
Enriqueta Ochoa
ERĀQI
Erich Fried
Erich Kastner
Estanislao del Campo
Eugenio Montale
Eugenio Montejo
Eunice Odio
Evgheni Evtuşenko
Ezra Pound
Fadwa Tuqan
Farkas Árpád
Federico Garcia Lorca
Félix Grande
Feodor Dostoievski
Fernando Pessoa
Fiodor Tiutcev
Firdousi
Forugh Farrojzad
Francesco Petrarca
Francis Jammes
Francois Villon
Franz Kafka
Friedrich Hölderlin
Friedrich Nietzsche
Friedrich von Schiller
Gabriela Mistral
Gabriele d'Annunzio
Georg Trakl
George Gordon Byron
George Hunter
George Oppen
Gérard de Nerval
Gerhard Fritsch
Giacomo Leopardi
Giambattista Basile
Giorgios Seferis
Giosuè Carducci
Giuseppe Ungaretti
Guillaume Apollinaire
Gunnar Ekelof
Gunter Grass
Gustaf Munch Petersen
Hafez
Harold Hart Crane
Heinrich Heine
Henry Lawson
Henry Wadsworth Longfillow
Henry Wadsworth Longfillow
Hermann Hesse
Herta Muller
Hiba Abu Nada
Hilde Domin
Homer
Horiguchi Daigaku
Howard Nemerov
Hristo Botev
Iannis Ritsos
Ingeborg Bachmann
Iosif Brodski
Ismail Kadare
Ivan Bunin
Jabra Ibrahim Jabra
Jack Kerouac
Jacques Prevert
Jaishankar Prasad
James Elroy Flecker
James Weldon Johnson
Jan Twardowski
Jean de La Fontaine
Jeanne-Marie Leprince de Beaumont
Jenny Joseph
Jidi Majia
Joachim Ringelnatz
Joan Maragall
Johann Wolfgang von Goethe
John Berryman
John Keats
John Masefield
John Milton
Jorge Guillén
Jorge Luis Borges
Jorge Teillier
José Ángel Buesa
José Antonio Ramos Sucre
José Emilio Pacheco
José Eustacio Rivera
Jose Hernandez
José Martí
José Saramago
Jose Watanabe
Joy Harjo
Joyce Kilmer
Juan Gregorio Regino
Juan Ramón Jiménez
Juana de Ibarbourou
Juhász Gyula
Jules Romains
Julio Cortázar
Julio Flórez Roa
Kabir
Kalidasa
Karin Boye
Kay Ryan
Kenneth Patchen
Khalil Gibran
Kobayashi Issa
Kobayashi Issa
Kölcsey Ferenc
Konstantin Balmont
Konstantin Simonov
Konstantinos Kavafis
Kostas Varnalis
Kosztolányi Dezső
Krzysztof Kamil Baczyński
Kusano Shinpei
Langston Hughes
Lao Tse
Lasse Söderberg
Leah Lakshmi Piepzna-Samarasinha
Leopold Sedar Senghor
Lev Tolstoi
Li Po
Lina de Feria
Lisa Zaran
Louis Aragon
Louis MacNiece
Louise Gluck
Louise Labe
Ludwig Fulda
Ludwig Uhland
Luis Cernuda
Luis de Góngora y Argote
Luís Vaz de Camões
Mahmoud Darwish
Manuel del Cabral
Marc Chagall
Marc Girardin
Margaret Atwood
Margarita Michelena
Margo Tamez
Marguerite Yourcenar
Marina Ţvetaeva
Mario Benedetti
Mario Vargas Llosa
Màrius Torres
Mark Strand
Mark Talov
Mary Oliver
Matsuo Basho
Maurice Maeterlinck
Maxim Gorki
Menelaos Ludemis
Michelangelo
Miguel de Unamuno
Miguel Hernández
Miguel Perez Ferrero
Mihail Lermontov
Moulavi
Muhsin Al-Ramli
Murilo Mendes
Nahapet Kuceac
Najwan Darwish
Nancy Morejón
Nazim Hikmet
Nicanor Parra
Nicolás Guillén
Nikolai Rubţov
Nikolaus Lenau
Nikolay Gumilyov
Nikos Karouzos
Nima Youshij
Norman MacCaig
Octavio Paz
Odisseas Elytis
Ogden Nash
Olaf Bull
Omar Khayyam
Ömer Faruk Toprak
Oscar Wilde
Osip Mandelştam
P Mustapaa
Pablo Neruda
Pablo Picasso
Par Lagerkvist
Paramahansa Yogananda
Patrícia Galvão (Pagu)
Paul Celan
Paul Eluard
Paul Valéry
Paul Verlaine
Paulo Coelho
Pavol Janík
Pedro Salinas
Percy Bysshe Shelley
Philip Larkin
Pierre de Ronsard
Pilinszky János
R. S. Thomas
Rabindranath Tagore
Rafael Alberti
Rafael Obligado
Rainer Maria Rilke
Ralph Waldo Emerson
Rasul Gamzatov
Refaat Alareer
Reményik Sándor
Rene Char
Richard Bach
Richard Brautigan
Rimma Kazakova
Robert Burns
Robert Desnos
Robert Frost
Robert Louis Stevenson
Robert Penn Warren
Robert William Service
Roberto Bolaño
Rolando Cárdenas
Rosario Castellanos
Roy Fisher
Rubén Darío
Rudyard Kipling
Rumi
Ryōkan Taigu
Saadi
Şabestari
Saint-John Perse
Salamon Ernő
Salvatore Quasimodo
Samuel Taylor Coleridge
Sándor Márai
Sandor Petofi
Sappho
Sara Teasdale
Seamus Heaney
Serghei Esenin
Shel Silverstein
Silva Kaputikyan
Sir Muhammad Iqbal
Sohrab Sepehri
Stanley Jasspon Kunitz
Stephane Mallarme
Stephen Crane
Sylvia Plath
T.S. Eliot
Tadeusz Różewicz
Tahsin Saraç
Taras Șevcenko
Tassos Leivaditis
Ted Hughes
Ted Sheridan
Theodore Roethke
Thomas Campion
Thomas Moore
Titos Patrikios
Tomas Tranströmer
Tóth Árpád
Vasko Popa
Velimir Hlebnikov
Vera Pavlova
Vicente Aleixandre
Victor Hugo
Vinicius de Moraes
Vladimir Maiakovski
Vladimir Nabokov
Voltaire
Vörösmarty Mihály
W. H. Auden
Wallace Stevens
Walt Whitman
Walter de la Mare
Walther von der Vogelweide
Wang Wei
Wendy Cope
Wilhelm Busch
William Blake
William Butler Yeats
William Carlos Williams
William Ernest Henley
William Henry Davies
William Shakespeare
William Wordsworth
Wislawa Szymborska
Yahya Benekay
Yehuda Amichai
Yuri Kageyama
In cazinourile din Las Vegas nu sunt amplasate ceasuri?
”Poezia sa, în cea mai mare parte, deşi construită în note grave
Cuvinte mari, abia atingându-se..., valery
Cultivare, cultură și împărtășire!
Zidul de Mărgean, narcispurice
Scrierile poetului conțin informații atât despre motivele și
Trilogia HISTORIARUM, nicu hăloiu
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro
Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte
Zidul de Mărgean, Emilian Lican


vezi mai multe poezii de: blacks
Distribuie pe: