Sincronizare - Marin Sorescu

Totul e perfect
Pe pânza acestui secol
Al cinematografului:
Și imaginea noastră
Și sonorul.

Numai că de multe ori
Ne facem corect apariția,
Începem să gesticulăm și să vorbim omenește -
Dar nu se aude nimic.
Cuvintele ți-au fost expediate pe ecran mai înainte,
Sau au fost oprite la vamă.
Alteori te pomenești exprimând
Replicile interlocutorului,
Care nu se potrivesc pe gura ta,
Îți vin prea mari ori prea mici.

Cel mai rău este
Cînd glasul începe să ți se audă
După ce tu ai ieșit demult
Din fascicolul de proiecție
Al soarelui.

Nu-i nimic.
Sînt câteva mici defecțiuni
De sincronizare.
Poate vom ajunge, cu vremea,
Să spunem exact ce gândim
Și să vorbim
Chiar în timpul vieții.


Vol. "Fîntîni în mare", Editura Eminescu,1982

Adăugat de: Manuela Munteanu

vezi mai multe poezii de: Marin Sorescu