Atelierele - Mariana Marin

în ateliere va fi de acum întuneric.
Artistul se va retrage în cotlonul său
năpădit de buruieni și păsări
care și-au abandonat prada după primul lor zbor,
păianjeni gânditori sau nevinovate bacterii,
palpitând pe scara evoluției
și învățând astfel graiul jivinelor înseriate.
De acum se va putea spune orice
despre patima lui pentru orhidee și fluturi.
Și despre rânjetul tâmp
care-i umple față la mirosul veștilor
strecurate pe sub ușă.
Unii vor continuă să susure dulce
căutându-i numele în dicționare.
(Vor fi fiind visătorii?)


Alții ii vor cerceta cu lupa ferestrele
dincolo de care nu se știe ce-a aruncat:

minciuna, moralitatea, retorica, spleen-ul?
(Vor fi fiind desigur contabilii)
Cei mai mulți însă îl vor uita;
și dacă noaptea în somn
vor fi zguduiți de un râs puternic,
înseamnă că au știut ce să uite.
Aici, în ateliere,
între sute de catarge
gânditoare vor exista de acum un pat, o masă și hârtia care tocmai îți arde în mâini, onorabile!
Pentru că iată, acum știi și tu:
Totul s-a mai întâmplat!
Și scălâmbăiala în spatele oglinzilor putrede;
și problema ferestrei care nu vrea să se deschidă; și huruitul;
și rânjetul
O, ceas al tainei asfințit de seară
Căci orice e poem a fost uitare și stingere-n cenușă care l-a aprins
Muzică!
Muzică!

Adăugat de: Adina Speranta

vezi mai multe poezii de: Mariana Marin



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.