Iarba smarald lumina o filtrează,
Tăcerea de pe dealuri eclipsează,
Printre lănci ridicate, printre fire,
O sângerie pată e-n trezire.
Firavele petale mult prea roșii
Opresc din drumul lor pe curioșii
Grăbiți să strângă într-o poză mică
Curajul mare-al macului când urcă
Din iarba mare care nu-l mai poate
Feri de vânt din ziuă până-n noapte.
Plăpândul mac rezistă cu putere
Chiar dacă dealul de smarald nu-i cere
Să-i sfâșie monotonia verde
Cu fragede petale roșii, crude.
Puterea lui adusă din adâncuri
Se răspândește-n noapte și pe dealuri
Apar într-o zi plină de lumină
Puzderie de maci ce acum domină
Smaraldul ierbii declarată învinsă
De roșul voal, peste ea larg întinsă.
vezi mai multe poezii de: Ina M.
Detalii poezie:
Distribuie pe: