Ecourile - Lucian Blaga

Târziu. Pe boltă trei pătrari de lună:
E ca o floare mare galben-dezvălită
Pe care vântu-a despoiat-o de o petală
Eu trec prin singuratica cetate
Și-aud răsunetele pașilor mei rari
Sinistre cum se suie - ca niște lunatici -
Pe acoperișe și pe vârfuri de biserici
Aud răsunetele pașilor mei rari,
Cum își lovesc de ziduri fruntea
Și cum răsun-apoi din nou:
Mai slab, mai slab, mai slab,
Pic, pic,
întocmai ca și cum printre zidiri în întuneric
S-ar scurge sângele ecourilor moarte,
Cari și-au zdrobit de pietre - trupul

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Lucian Blaga



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.