După aceea,
le-am spus gândurilor,
plecaţi !
duceţi-vă
de pe fruntea mea,
pe spatele zborului
de pasăre
şi ideilor le-am spus,
plecaţi şi voi
din mintea mea,
undeva,
în drumul cerbilor,
pe coclauri,
rupându-vă
în secunde!
doar visurilor le-am spus,
voi staţi şi şoptiţi-mă
mie,
până
mă voi putea întoarce
în propria amintire,
până mă voi putea
înconjura
cu braţele minţii !
abia atunci
mă voi încredinţa
umbrei mele,
şi îmi voi lăsa
sufletul liber
să aţipească puţin,
în legănarea albă
a pietrei...
vezi mai multe poezii de: Ursu Marian Florentin
Detalii poezie:
Distribuie pe: