Leagănul timpului

vineri, 13 aprilie 2018

- Mă leagănă în balansoar destinul
Ca pe-o cireașă coaptă-n luna mai
Și-mi îndulcește cu speranțe ginul
Pe care-l descifrez încet prin pai,

Fac rotocoale și-nfloresc paharul
Cu buzele călcând pe urma ta,
Le simt parfumul și le gust nectarul
Buzelor tale, făr' a insista

Pe anotimpul care vine, trece
Și mai privește palid înapoi,
Te port în sânge și mă lasă rece
Secundele ce nu vin pentru noi.

- Şi totuşi sunt acolo unde-ncepe
Pădurea să-nverzească... În curând,
Vor naşte mânji din flori acele iepe
Ce bat galop prin sângele flămând.

Nu-i nicio seară pe pământ lăsată
Să nu îţi fiu geneză şi cuvânt,
Pe pieptul tău am fost crucificată
Şi trupul tău mi-a devenit pământ

În care rădăcina mea-ncolțește
Indiferent de timp... Orice canon
Aş ispăşi şi te-aş urma, fireşte,
Doar împărţim la doi un talion.

Ioan Grigoraș & Liliana Trif

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.