La noi, tot anul...

vineri, 17 iulie 2015

La noi, tot anul...

La noi, primăvara revine
Cu-alai de har fermecător
Parcă din cer scoborâtor,
Şi zilele-s de soare pline
Şi nopţi cu lună şi senine,
Un splendid, măreţ decor
Toate mărind pe Creator,
Căci binecuvântări divine
El toarnă-n daruri tuturor.

La noi când vara se arată
Cu freamătul de muncitori
În truda lor de-agricultori
Pentru recolta cea bogată
Ce cu iubire e-aşteptată,
Sunt zile de-aur în comori
Prilej de scumpe sărbători,
Ce le trăieşte lumea toată
Atât de des, de-atâtea ori.

Şi când toamna, se ivesc
Care gemând de bogăţii,
Şi din livezi şi din podgorii
Şi inimi multe, înveselesc
Prin roadele ce dăruiesc,
Prefac zilele-n... bucurii -
De la munţi pân-la câmpii,
Şi satele-n cântec vuiesc
De-atât noian de veselii.

Şi ce frumoase sunt la noi
Acele zile dulci de toamnă
Cu mirajul ce te îndeamnă,
Să mai priveşti, iar înapoi
Când muncile erau în toi -
Şi gânduri zburau în taină
Spre anotimpul de iarnă! -
Căci totul, e frumos la noi
De ştii iubirea ce înseamnă.

La noi tot anul de priveşti
Cum anotimpuri trec şi vin
Şi toate-ţi lasă un suspin,
Parcă ai vrea să-ntinereşti
Deloc să nu îmbătrâneşti,
Pe-al gliei cuget mai senin
Speranţa creşte pe deplin,
În cuvintele Dumnezeeşti
Rostite-n harul sfânt Divin.

Flavius Laurian Duverna
18 august 2014

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.

Comentarii: