Imn - (Himnusz) - Kölcsey Ferenc

(Traducere de Csata Ernő)

Din furtunoasele secole ale
poporului maghiar

Doamne, adu-i la maghiar
Belșug și voie bună,
Întinde-i brațul tău chiar,
Cu dușman când se luptă;
Chinuit de ursită rea,
Dă-i bucurie cu anul,
Și-a ispășit acest neam
Trecutul și viitorul!

Străbunii i-ai purtat
Pe piscul sfânt-n Carpați,
Prin tine, țară a căpătat
Bendegúz¹, prin urmași.
Și încotro zguduie
Tisa, Dunărea grăbită,
Cu Árpád, o dinastie
A fost întărită.

La Kunság, în câmpiile,
Spice coapte ai fluturat,
În Tokaj, prin viile
Nectar ne-ai picurat.
Ne-ai proptit drapelul
Pe șanțuri otomane,
Jugul lui Mátyás a gemut
A Vienei, mândră cetate.

Vai, păcatele noastre
Ți-a aprins mânia,
Ne-ai lovit cu fulgere
Din norul fulminant:
Cu săgeți mongole² doar,
Vâjâind în zare,
Apoi cu jug otoman
Ne-am trezit-n spinare.

De câte ori răsunase
Horda lui Ozman³, sălbatică,
Peste oaselor mormane
De cântec de biruință!
Ce des s-a năpustit fătul
Asupra ta, țară bună,
Și vlăstarului nesătul
I-ai devenit urnă.

În bârlog s-a ascuns, fugărit,
Ș-acolo l-a ajuns sabia,
S-a uitat în jur și n-a găsit
Țara în patria.
Urcă-n vârf, coboară-n vale,
Cu mâhnire și aporie,
Mult sânge la picioare,
Și deasupra văpaie.

Fort a fost, acum e ruină;
Chef și bucurie se-nălțau:
Horcăitul morții, jenă,
Ce în loc se aud.
Ah, libertate, nu răsare
Din sângele morților,
Curg lacrimi de robii aspre,
Din ochii orfanilor!

Îndură-te, Doamne, de maghiar,
Zbuciumat de primejdii,
Întinde-i brațul tău chiar,
Pe oceanul durerii.
Chinuit de ursită rea,
Dă-i bucurie cu anul,
Și-a ispășit acest neam
Trecutul și viitorul!

1 Bendegúz: principele hunilor, strămoșilor noștri din legende; tatăl lui Atilla și Buda
2 mongol: „invazia tătară” de fapt, a fost invazie mongolă, în evul mediu
3 Ozmán: Osman Gazi, fondatorul Imperiului Otoman

Adăugat de: haver

vezi mai multe poezii de: Kölcsey Ferenc