Privește hârca, inima, secretul
De drumuri ale sângelui – vai, eu
Nu văd nimic – și visul, ăst Proteu,
Și viscerele, ceafa și scheletul.
Sunt toate-aceste lucruri. Mi-a fost dat
Să-mi amintesc de-oțelul ruginit
Al spadei și de-un disc în asfințit
În aur și cenușă preschimbat.
Sunt cel ce vede navele din port;
Vraf de gravuri și cărți îngrămădite
Cu filele de timp îngălbenite,
Sunt cel ce-ar vrea acum să fie mort.
Dar mai ciudat: sunt cel ce potrivește
Cuvintele în umbra care crește.
Distribuie: