Zidurile - Jabra Ibrahim Jabra

Dedesubtul zidurilor sunt niște ziduri
ce-ascund alte ziduri:
Ur și Ierihon, Ninive și Nimrud.
Și deasupra ruinelor,
unde s-au risipit suspinele
îndrăgostiților
și scrâșnetul dezgoliților sclavi,
se-nalță câteva coline, locuite de greieri
și furnici,
ce-n primăvară înverzesc.
La umbra lor se-așază păstorul
lăsându-și trupul gol
pe roua dimineții.
Pășește peste-un cap de piatră,
în fața căruia noian de slujitori plecau genunchii
și sărutau unor femei frumoase mâna.
Vai mie!
Ascunde-ți, cântând, din inimă tristețea!
A coborât în ​​vale fiul tău,
printre ruine hoinărind,
acolo unde sânziene, de colb acoperite,
se-ntrepătrund cu ziduri
ce ascund sub ele
alte și-alte ziduri.
Pătrunde-n piețele orașelor pustii
și nu găsește decât întinse metereze,
străpunse de oarbele deschideri.
Ruina podelei de marmură se-ntinde
precum ecoul vocilor de cântăreți.
Vai mie, noapte!
Aezii s-au ascuns în umbrele de colnic
unde sălășuiesc furnici și greieri,
pietrificații regi fără speranță-așteaptă,
iar balega asinilor acoperă istoria străvechilor imperii, invaziei, vărsărilor de sânge.
Ascunde dorința.
Ascunde-ți dorința și pe cea a tuturor urmașilor,
sub tălpile tale.
Desfrâul anilor îți macină trupul
și-l asmute împotriva zidurilor prăbușite.
Se reunesc senzualele buze
în cupe de porțelan,
picurând sevele arterelor și jugularei,
pentru a desena cu ele pasiunea nopții,
pe file de piatră.
Vulturul pescuiește soarele cu ciocul,
iar șarpele își rafinează înțelepciunea veninului.
Ascunde pasiunea, ascunde-o
și pune-ți brățările de aur, brățările
de argint,
brățările pasiunii și iubirii.
Ur și Nimrud, și prostituatele sacre
ale templelor din Babel și Byblos
își oferă trupurile străinilor,
pentru-a-nverzi dealurile
(dincolo de zidurile cetăților)
și-a-nfiora spicele de aur și macii sângerii
sub ghearele corbului și găii.
Buzele văduvelor și fecioarelor
sunt însetate
(ascunde-ți foamea, ascunde-o).
Noaptea se va-ntinde peste zidurile
ce-ascund alte și alte ziduri…

(Din culegerea de poezii Tammuz fi l madina - Adonis în oraș, Beirut, 1959 - POEȚII SECOLULUI XXI, ANTOLOGIE MONDIALĂ + 20.000 POETAS, Editor: Fernando Sabido Sánchez #Poesia).

traducere din spaniolă - g. Cristea


Las Murallas
por Jabra Ibrahim Jabra

Debajo de las murallas hay otras murallas
que ocultan otras murallas:
Ur y Jericó, Nínive y Nimrud.
Y sobre las ruinas,
donde se han desvanecido los suspiros
de los enamorados
y el crujir de dientes de los desnudos esclavos,
hay unas colinas, habitadas por hormigas
y por grillos,
que reverdecen por primavera.
A ellas acude el pastor de la aldea
para entregar su torso desnudo
al rocío de la mañana.
Pisa una cabeza
ante la que se doblaban millones de rodillas
y perfumaban las manos de las bellas.
¡Ay de mí!
Oculta las penas de tu corazón cantando.
Tu hijo ha descendido al valle
para recorrer las ruinas
donde las bellas, cubiertas de polvo,
pasean por las murallas
que ocultan otras murallas
y otras murallas.
Entra en los patios de las ciudades desiertas
y sólo encuentra extensos muros
perforados por vanos ciegos.
El ruinoso suelo de mármol se extiende
bajo los ecos de las voces de los cantores.
¡Ay de mí, noche!
Los cantores se han ocultado detrás de las colinas
donde viven las hormigas y los grillos,
los reyes de mármol esperan sin esperanza
y el estiércol de los asnos cubre la historia
de los imperios,
el recuerdo de las conquistas
y el derramamiento de sangre.
Oculta el deseo.
Oculta tu deseo y el de todos los descendientes
bajo sus pies.
La lujuria de los años ataca sus carnes
y los lanza contra los derruidos muros.
Se reúnen los hermosos labios
en copas de loza
y gotean el jugo de las arterias y la yugular
para dibujar con ellas la pasión de la noche
sobre páginas de piedra.
El águila captura el sol con su pico
y la serpiente destila la sabiduría de su veneno.
Oculta la pasión, ocúltala,
y ponte los brazaletes de oro, los brazaletes
de plata,
los brazaletes de la pasión y el afecto.
Ur y Nimrud, y las prostitutas sagradas
en los templos de Babel y de Biblos
ofrecen sus cuerpos a los extranjeros
para que reverdezcan las colinas
(sobre las murallas de las ciudades)
y tiemblen las espigas de oro y las amapolas
de sangre
bajo las garras del cuervo y del milano.
Los labios de las viudas y los de las vírgenes
tienen sed
(oculta tu hambre, ocúltalo).
La noche se extenderá sobre las murallas
que ocultan otras murallas
y otras murallas.

(Del poemario Tammuz fi l madina
- Adonis en la ciudad, Beirut, 1959 - POETAS SIGLO XXI - ANTOLOGIA MUNDIAL + 20.000 POETAS: Editor: Fernando Sabido Sánchez #Poesía)

Adăugat de: gabriel cristea

vezi mai multe poezii de: Jabra Ibrahim Jabra