Poezii despre Iubire:

Mi-ar plăcea să am o soţie
Să fie, ce nici nu gândesc să ştie
Să fie, tot ce ea doreşte să fie
Dar să fie, pentru mine mândrie.

Aș vrea să ne plimbăm pe curcubeu,
Ca pe un pod ce zările le leagă
Tu colorată-n roșu, în verde eu,
Două lumini plecate-n lumea largă.

Te țin în brațe strâns, iubita mea,
de parcă lumea azi se va sfârși,
iar ultimul meu gând e de-a iubi
pân’ la sfârșit, când vom putea pleca.

Ignori cum vremea smulge din ani-ți puși deoparte,
Cum vin sezoane și trec perfect decolorate,
Cu zbârcituri expresive, neliniști brăzdate…

Cred că atunci te-am dorit cu adevărat,
Mi-am dorit pentru prima data
Să deschizi mai mult ușa sufletului tău
Și să pășesc încet pe aleea inimii tale...

M-am întors la dorul cel dintâi,
La puful florilor de păpădie,
La margareta ce-o striveam în mâini,
La albul florilor de iasomie.

Mă nasc împreună cu poezia mea.
Ce prilej minunat-
O excursie-n infinit
Scânteind fotoni ai nemărginirii.

Se adună norii!
Se-adună, sub cupola cerească, toți dregătorii.
Unii slujesc luminii,
Alții șlefuiesc adâncul nopții,

Grămezi de dimineți peste grămezi de nopți ,
De-a lungul
Și de-a latul,
Iernilor reci și-al verilor fierbinți.

Ți-a pus zeița Bendis culoarea nopți-n ochi
Și eu privindu-i devin un alt bolnav pe lume.
Plonjând în adâncimea negrilor perechi,
Pân’ la facerea zilei,m-aș mistui in tine.