Poezii despre Iubire:

Sunt crinul din inima ta, mamă!
de Grigorie Roibu

Sunt crinul din inima ta,

Ca acea floare scoasă de vânt din rădăcini
Pe acel pat de piatră uscat în veci rămân
Când numai c-o suflare tu firea mea înclini.

Același magic mugure de soare
Își scutură pe geana mea alintul,
Când, din ghiocul cerului, răsare
Să-i lumineze lumii labirintul.

Îmi tulburi gândurile când tot treci
Pe la fereastra sufletului meu...
M-aprind de dor, dar îmi doresc mereu
Să-ți simt mătasea umbrei pe poteci.

ATÂT DE TÂNĂR
de Silviu Grama

Eram atât de tânăr, ce dor mă cunoștea

Urc spre tine, Emine!
de Grigorie Roibu

Cu cât spre tine urc, Emine,

Respiraţia amarã din lucruri
Stinge candela palidã a poeziei.
Noroc cu ochii tãi:
Doar ei menţin aprins fitilul zborului nou-nãscut,

Ah, ce bucurie, inima-mi tresare,
Pașii tăi cei repezi se aud în noapte,
Însă e doar vântul, plin de nerăbdare,
Ce suflă pe-alee printre frunze moarte.

Ţi-aş fi ţesut din vise
O nouă primăvară
Şi stelele promise
Pe chipu-ţi de fecioară

Când primul tremur dintre gene
Mi-arată alba dimineață,
În mintea mea mi te îngheață
Un gând, ce înflorește-alene