Visul spânzuratului - Ion Vinea

Spânzuratul vânăt din grădină,
plin de rouă şi de frunze noi,
se-nvârteşte-n axa-i de lumină,
fără frică de ninsori şi ploi
şi râzând cu ochii amândoi.

Spânzuratul până-n dimineaţă
pe acelaşi gând s-a legănat
agăţat de stele cu o aţă,
uşurat de dragoste şi viaţă
şi simţindu-se neatârnat.

Astfel făcu haz spre ziuă
ascultând prin arborii vecini
păsări cari bat apa-n piuă
şi când soarele-i trimise spini
gâdilându-l până la suspin,
spânzuratul vânăt ca o floare
şi cu limba ameninţătoare
îşi strănută sufletul din plin.

Adăugat de: ALapis

vezi mai multe poezii de: Ion Vinea



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.