Pe plajă unde valurile joacă,
Într-un vârtej de soare cum a stat,
Că o coloana vie îşi îmbracă
În raze trupul încordat.
Apoi c-un singur gest lăsând să cadă
Lumina că un val uluitor
Din împietrirea coapsei de zăpadă
La degetul de la picior,
Desfăşurându-şi şarpele, mişcarea
Deodată o e pan’ la gât.
Dar ochii ei, păstrându-şi nepăsarea,
Străini de joc, n-au coborât.
Distribuie: