Fata prostului avea sânii ca doi pechinezi.
Am văzut-o despletindu-se. Grelelor, grelelor
cozi lungi... prin zmeurișul stelelor,
mormăia noaptea.
Și-n cealaltă păstrezi,
(în mâna cealaltă, năuca, de sânge)
– nădejdile sunt coapte și bune de dulceață –
genunchiul de aseară rămas în părți și-n ceață,
ca un cocoș sub care tot cosmosul se frânge.
Distribuie: