A sădi un copac - Ion Caraion

A sădi un copac și-i de-ajuns
dacă sămânța lui prididește muntele
Tu codru de mâine-ai răspuns
Tu visterie de frunze-apuseși
fără lupte
Amin

O odaie de lut umblător. Ce abrupte
prăpăstii Ce deși
curpeni... Și neguri astupă
luminii fereastra
Înainte
sau după furtună

Tu lună
tu lună
cu mâl și cireși
de venin...

Încă puțin
prund Încă puțină mirare
Nimeni nu-i mai știe umbra și undele
râului care
suna pe-aici altădată

Norii-n toiag de uncheși
Caprele cu ascuțite copite
O pată
care mișcă sterpele, scundele
pietre. O mie de ecouri deodată.

O mie de abrupte
stări Intri Ieși
din labirintele tăcerii corupte

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Ion Caraion



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.