Ina M. - creaţii proprii

Explorator prin gânduri neexplorate încă,
Îmi iau curajul scut în groapa cea adâncă
Uitată de decenii în amintiri pierdute
În anii de-început a vieții împlinite.

Eșarfa de mătase la gâtul rece strânge
Neliniștea schimbării la care nu ajunge
Nici orizontul mării, nici crestele semețe
Și- atunci 'ți- ascunzi privirea de curioase fețe.

Dimineața, la trezire,
Creierul e pe pornire
Și paharul plin cu gânduri
Din trei mari înghițituri

În pragul dintre ani
Pantofii i-am dat jos,
Nu fiindcă nu- mi sunt buni...
Acum sunt de prisos.

Casa din deal oftează de-o vreme,
E singură, veche și se teme
Că destinul tăcut i-a pregătit
O moarte la care nu s-a gândit.

E rece- afară și nu- mi vine
Să ies din pat și lupt cu mine
Să am curajul să îndrept
Spre noua zi privirea, drept

La ușa liniștii se-arată
O fată- n negru, înspăimântată
Și bate- încetișor și plânge,
La piept o temere ea strânge.

În dansul de cuvinte irosite
Eu înțeleg ca ochii- îți sunt ispite
Și mă strecor cu pași ce- ți dau acordul
Să pui după o virgulă si verbul.

Între munte și mare
E un semn de-întrebare:
E pământ sau e apă
De la care se- adapă

Ce liniște- i aici...
Nici cei mai mari pitici
Nu ar putea să- alunge
Tăcerea ce ne- împunge.