Ne vom lovi de chinuri și mai grele
Lăsând în urmă teama și regretul,
Doi ochi albaștri vor privi la stele
Cerând să-i fie anulat prezentul.
Vor crește rugi pe piatra funerară
Că nu vom fi acolo niciodată...
Plantând un dor născut din călimară,
Te vom cinsti din lumea noastră, tată!
E cerul mare și-ți veghezi mormântul
Uitând de teama grijilor de mâine,
Pe trupul tău s-a așezat pământul
Și nu mai simți parfumul cald de pâine.
Ne vom lovi de chinuri și mai grele
Acum că viața ne-a-mpărțit în două...
Doi ochi albaștri vor privi la stele,
De fiecare dat' când o să plouă!
În urma ta rămâne prispa goală
Și o bătrână care-n prag te-așteaptă,
Erai flăcău și o țineai în poală...
Dar astăzi soarta nu mai este dreaptă.
Te-ai dus bătrâne să-ți revezi părinții
Că te-asteptau să stai cu ei la masă...
Iar noi umili privim prin ochii minții,
Că-s bucuroși că te-ai întors acasă!
vezi mai multe poezii de: Ionutz21
Detalii poezie:
Distribuie pe: