- Acasă
- Ilarie Voronca
- În diamant tăcerea
În diamant tăcerea. Omule ascultă, învață:
În cârtița flămândă sub doliul din cărbune,
În culmea odihnită cu-o respirație-n gheață,
Când nu e încă șoimul rotit în soare-apune,
Ascultă: șlefuită în muzici sticla crăngii,
Profund pasul iubirii rostogolit pe minge,
În floare, ireală, e lacrima tălăngii,
Și-n scoarță suveniru-i răbojul pe meninge.
Privește: i-anotimpul din tine în afară,
Sau marmura e mielul cu blănurile de-apă?
Ringloda revenită, cupolă, dintr-o vară,
Velurul ce, din deget, a lunecat pe harpă.
În șipotul acesta din somn spală-ți obrazul,
Ca să atingi un suflu pe buza din legumă,
Să-ți recunoști în aburi și-n peisagiu glasul
Târât în sfâșiere pe trepte ca o brumă.
Brațele legănate într-un pahar de vânturi,
Vor recunoaște forma ființei tale pură
Cu mâna regăsește pe coarde aceleași cânturi
Ca ancore ce-n funduri de muzică stătură.
Te-ntrebi: zilele-n palmă desprinse ca mătănii,
Furtunile - ca-n gheață corăbii - 'nchise-n carne,
Și ochii de tenebre cari ne veghează cari ne
Duc pasu-n șovăire spre adăpostul stânii,
Am știut dintotdeauna în iarbă-n buruiană,
În prepelița sură sub frunzele de spaimă,
Când aurora duce lumina ca pe-o faimă,
Și cântecul ezită în lacrimă, în geană,
Prezența ta cetită pe-aripele de omături,
Cum sună-n rădăcină, - ca în ocean un clopot
Scufundat - belșugul de viitoare pomături,
Obraz printre cristale trecând în visul slobod,
Voi ciocăni în sânge și-n vorbă ca un graur
Ce-n scoarța râcâită ciugulește lumina,
Și-n vers voi bate ca un căutător de aur
Care lovind în rocă își făurește mina,
Astfel tu-mi ești aproape și chiar de-mi ești departe,
Cum invalidul mișcă în minte brațul lipsă,
Te simt în glas, în bluză, în respirație, -n carte,
Cu liniștea-n oglindă, cu stelele pe prispă
De-aici, omule, iată: în fiece tulpină,
În sâmburul ce crapă fructul umplut cu soare
Și în măceș, aceeași lăută mai suspină
În os e fremătarea cenușii viitoare,
Ascultă: anotimpul din floarea de hârtie
Prezență anemiată pe etajera zilei
E-asemeni cu ființa pe care-o mai crezi vie
Dar, amforă, în țăndări s-a reîntors argilei.
Culeasă ca o algă prin coamele de fapte,
Și migrațiune lentă-n funinginea de vite,
Sirenele din scoica în vuiete ivite,
Floarea ce se desface pe sticlă ca o noapte.
Sau trestiile-nodate în șarpe, în arbustul
Ca-ntr-o rețea adună un peisagiu sprinten,
Când o recoltă fierbe în arătură mustul,
Semințele înfipte în timp ca niște pinteni,
Sau tu care-n oglindă revii ca într-o lampă
Cu uliul de-auroră fugărit de tenebre,
Cu inima ce-o zgâlțâi la-ntoarceri ca o clampă
Prin aeriana ușă buchetul de vertebre,
Când un clavir în flaut trece fluida turmă
Și cântecul străbate în noi ca o osmoză,
Cu vulpea de crepuscul mai fugărită-n urmă
Cu-omizile de sunet târându-se pe roză,
Până la vocea-n care s-a neclintit cleștarul,
Până-n, zăpadă, pieptul păsărilor de mare
Până-n zidul unde ecou-și rupe varul
Până-n unealtă, părul, pe treptele amare,
Tu ești lumina strânsă în zăcători în aer,
Dâra din fruntea-n alge tăiată în păratec,
Urzică-n suferință desprinsă ca un caier
Cu noaptea sfâșiată de jalea unui broatec,
Cu stelele gonite-n cirezile rotunde,
Cu lacrima și veacul ce-ți circulă în limfă,
Păun ce se străvede cu nufărul în unde,
Amurg ce se desface din arbor ca o nimfă,
Tu vei opri-n meduză, stârnit un naufragiu,
Și mugetul din plante se va preface-n lapte,
Cu-oceanul ce te-atinge pe mâini ca un omagiu,
Cu circul de-ntuneric ce-a poposit în noapte,
Sunt saltimbancii, câini dresați, cămila tristă
Fantomele mișcate în lacrima din mine,
În buzunarul orei, zăpada - o batistă,
Și-n geamul viziunii, asculți, nu bate nime,
Cenușă e. Cenușă. Un cântec te aduce
Cu mâinile - răcoare pe febrele visate,
Cuvintele, ca hribii, la sobă se usuce,
Săniile năpustite spre troienite sate,
Când nemișcați rămânem uitați în izolare,
Și zvonurile-oprite, vânătorești podoabe,
Evoci în respirație câmpiile solare
Cu râsetu-n păstaie păstrat ca niște boabe.
N-am învățat oare din arborele-n odihnă
Din fluviile desfăcute-n adormire-n deltă,
Din urletul furtunei înșurubate-n tină,
Din ziua izbucnită ca o lupoaică zveltă,
N-am învățat din fructul înfăptuit ursită,
Din acele blajine pe-obrajii de ienuperi
Din frunzele culorii trecute printr-o sită
Din anotimpu-n spume cu apele în ruperi,
Iubirea ca o hartă ne-arată itinerarul
Prin fluierul de iarbă prin turmele de valuri
Ești tu natura știută pe dinafară, darul
Sărbătoresc coboară cu lampioane-n baluri,
Și inima-i ulciorul ce-a clocotit mâhnirea
Singurătate-nchisă cu lacăte în trupuri,
C-un corn de vânătoare când auie ibuirea
Cu ziua ce-o adună albinele în stupuri,
Tu m-ai văzut prin noapte și prin hemoragie
Cu lumina sporită în fructele cărnoase,
Cu-astralele dezastre prin vântul de orgie,
Cu păsările ploii în toamnele din oase,
Cu apropierea scumpă, privire în privire
Clopot în amintire răstălmăcindu-mi versul
Prin grânele abstracte, cereasca ta ivire,
Și-asemeni cu privirea acum ezită mersul:
E mersul aceluia care-a primit izbânda
E mersul în întoareri cu-o pavăză de-nfrângeri
E mersul care sperie cristalele și pânda
Cerbului, la izvorul din ecouri, din plângeri.
E pasul aceluia care merge să ceară,
E pasul care calcă pe treptele mâhnirii,
Un pas în dimineață, un pas sunând în seară,
E pasul regăsirii, e pasul despărțirii,
Mersul întâiei ieșiri din casă după boală,
Mersul care duce la-ntâlnirea primăverii,
Mersu-n care-nvălui o zicere domoală,
Cerul mărit când scuturi ferestrele și merii,
E mersul meu șovăit când ți-am cerut iertare,
E mersul o zăpadă urcând în suferință,
E mersul ce vestește o boreală zare,
E mersul, împletire pe liniște, velință,
Dar pasul înfometatului, dar pasul nedreptății,
Scrâșnind în os, în lacăt, prin temniță, prin groapă,
Pasul din poeme peste desfrâul cetății
Miracolul din pasul singur plutind pe apă,
Pasul rămas în nisip de-oseminte
Cum lângă spartul flaut ecoul mai trăiește,
Pasul de care-n ușă îți mai aduci aminte
Cu ziua ce se-nchide în acuriu, -n pește,
Mersul fără de urmă când trece prin oglindă
Pasul din verighetă, pasul din evocare,
Mersul cu-o-nfiorare îl recunoști în tindă,
Fântâna care-și taie profilul în căldare,
Pe tâmplele furtunei să-ncetinească zborul,
Barca să eșueze în trestiile din cântec
Rotund până-n memorie și-n goliciune norul,
Paharul de cuvinte, clătit pentru descântec,
Între lagune fundă, și-ntre frontiere vaer,
Chemând câinii în stingeri albastre de trompetă
Prin pletele de valuri coroanele de aer,
Și stelele cerceii, în noaptea - o casetă,
Cum s-ar putea, pe buze, o flacără, o plantă
Cuvântul care-nscrie geometrica lui gheață
Trenul în buruiană rostogolit pe-o pantă
Neprevăzutul fulger, balafră pe o față,
Cum s-ar putea cu renii din mergerea polară
Plecările închise, sigilii, în zăpadă
Prezența ta pe mâna din minte, o brățară,
La-ntoarcerea-n ferigă și-n cheie o răsplată,
Cu sufletul să treacă prin scândura tăcerei,
Și vorbele s-atingă cu sângele auzul,
Cu lacrima-n silabă ca-n tremurarea cerei,
Lumina, pân-la urmă împleticind apusul,
Va trebui în slovă, numele cizelură,
Cu un briceag pe fluier priveliște săpată,
Și versul să te afle în lemne vioară pură
Cântec mutat în sânge asemenea cu-o spadă,
Poemu-atunci e focul ce-n insulă l-aprinde
Sperând, naufragiatul, corabia de departe
Și-n solitudini verbul de flăcări te cuprinde
Ca o barcă iubirea chemată într-o carte,
Sau un șirag de zile în pivniță, în vinul
Ce-n dedesubturi fierbe privighetoarea slovei
Ca o cenușă-n urnă, în inimă e imnul,
Ca-n crap inelul magic, te aflu-n carnea vorbei.
Dar mai e vânătoarea păstrată-n panoplie,
Lebăda legănându-și între cuvinte gâtul,
În fum e carnavalul voit în insomnie,
Amiaza ce-și desface în evantai omătul,
În anotimp sămânță și în pupilă, barză
Crepusculul tăindu-l cu-autumnale arme,
Pe ugerul culorii ți-oprește buza arsă,
Și-n resemnări, în temeri, cu frunzele-n alarmă,
Aceasta e lupoaica pândindu-te-n rugină
Și valurile-acestea lucind ca niște cranii
Cu oasele ciocnite paharele la cină
În aiurări cetește ca într-o palmă anii,
Ascultă: nu e vreme de broderii, de joacă,
Luminile țâșnite din pasărea ductilă,
Și marmora fluidă ce șovăie în troacă,
Cu fețele trecându-și cerneala pe o filă,
Îți spun: în clipa asta în ocne, în uzine
Semenii tăi sfărâmă cu târnăcopu-un țipăt
Surâsul e o lampă mai pală în saline,
Amintirea doar cade pe tâmpla nopții șipot,
Ascultă: când te caut în strofa aeriană,
Și tâmpla mea atinge cristalele văzute,
Atâția în spitale și-n lacătul din iarnă,
În temniță atâția sub nopțile scăzute,
Vor prinde-nfiorarea și stelele în crustă
În peșteră, în mână, în spaimă, în osândă
Cu șerpi de frig în ghețuri, cu însetări în pustă.
În jale-atâția în timp ce poetul te cântă;
Tu-acoperi peisajul ca o zăpadă pură,
Și apele le farmeci sub frunțile-ncruntate
Cu-ntoarceri din excursii prin înserări prin bură,
La trecerea tristeții barierele lăsate.
Prin sintaxa culorii, prin zilele-ncărcate,
De aurul prezenței, de borangicul vocei,
Ca o baghetă atinge mâhnirea în brocarte,
Și lacrima reintră izvor sub geana rocei,
Când mână-n mână mergem printr-un tunel de frunze
Și-un târnăcop desface un curcubeu în sare,
Cu tristele vedenii sub anotimp ascunse,
Cu cântecul: în memorie colacul de salvare.
Coroane-otrăvitoare de corbi pe aplecate
Busturi de crengi atente la degetul de vânturi
Cu pâinea și cu vinul la mese fermecate,
Ființa ta când cheamă pe limbă alte cânturi:
Cristale, flori
Linii boreale,
Privire-n viori,
Părul în cereale,
Vei lua o vopsea
Din gâză, din flaut
Pe arcuș lipsea
Degetul precaut,
Îngerească buză
Pe-umanul elan,
Soarele cu-o scuză
Trece-n nocturnul plan,
Burduful colinei,
Cu licori de zboruri,
Arborii colinde-i
Pentru crepuscularele onoruri,
O! Viața întregită
În ochiul tău scump
Anii trecuți prin sită,
Inima-n fund bumb.
Ploi emoționate
Se-opresc la ferestre
Cu buclele deznodate
Pădurile celeste,
Mările-n sandale
Au călcat pe plajă,
În somn mâinile tale
Ating obraji, orașe.
Cu lebede, cu goarne,
Cu iceberguri grase,
Cu plugurile-n coarne
Luând fecundele oase,
Imagine rămasă
Cum în unelte câmpul,
Clare fântânii la masă,
Liniști crescând în sâmburi,
Salue, podgorii, sonde,
Cu sângele din țărână
În țelinele blonde
În zvârcolirile din râmă,
Tămăduiri, patlagini,
În stalactite-n norme,
Pe lacătul din pagini
Salut, noile forme,
Primăvară fanfară
Izbucnind la ușă
Cu funda stelei afară,
În respirație brândușă,
Zborul rotit în slavă,
Glas viitor în seve,
Cu cântecul, o navă
Pe gura ta aieve.
Și frunzele sunt scule
Pentru careta furtunei,
Cu notele globule
În circulația de sânge a strunei,
Te recunosc dulceață
Prin toarcerea suveicii,
Nori înfloriți cu ață
Pe-aleea udă, melcii
În scoică, în ureche,
Pe vântul promoroacă,
Stâncile stând de veghe,
Când gârlele se roagă,
Când foile prin schimburi
Pe fruntea gerului castă
Și cele patru anotimpuri
Năvălesc în iubirea noastră,
Când eu-ți leg glasul
Ca o brățară
Deschid atlasul
La altă țară,
Aceeași te află
Gândul sprinten
Și eu te port cum o calfă
Își duce meșteșugul pretutindeni,
Prin obrazul ploii scurs
În pâine, în perne,
Prin vegetalul discurs
Ascultat în vecerne,
Prin mătasea ce taie
Gândul spre mai bine,
Azurul în odaie
Venit o dată cu tine.
În insulă să-ntârzie vreau alba ta prezență,
Voi sfărâma corabia ce te-a adus prin rimă,
Profil între stamine purtat ca o esență,
Blândețe ce mă-nvălui ca o stelară climă,
Șopârlele de vorbe le voi zdrobi sub pietre,
Și voi uita și graiul și gustul știut în stradă,
Să inventăm cristalul de litere mai certe
Prin care numai gândul nostru să se străvadă,
În piersică, în struguri, e carnea ta fecundă,
Și-n amfora de zboruri un alfabet de ape,
Cu herghelii de nuferi în stelele din undă,
Cu păsări legănate pe fulgerele salbe,
Cum e-n cerneală frântă și-n lacrimă o vâslă
Cealaltă în privire și-n voce înecată
Culoare revenită cu-albinele la matcă,
Prin izolare uger ca o lumină mulsă,
Uneltele plecării lângă tăcere sparte,
Furtuna aruncată prin crengi ca o sandală,
Cărarea care duce din anotimp în carte,
Și inimă în spumă prin vers ca o zăbală,
Neprevăzuta mână care ți-a șters desemnul
Cu ziua ca o cretă atinsă de luceafăr,
Zbor odihnit în gheață și-n respirație semnul,
Ce-n trecere îl lasă cu buclele o harfă,
Distanțele scăzute prin cântece, ocheane,
Lumină răsucită lângă pupilă pururi,
Orașe cu incendii și turle sub oceane,
Singurătății noastre și dragostei de-a pururi.
Adăugat de: Gerra Orivera
vezi mai multe poezii de: Ilarie Voronca
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Adrian Maniu
Al. O. Teodoreanu
Alecu Donici
Alecu Russo
Alexandru Alexianu
Alexandru Bogdanovici
Alexandru Hrisoverghi
Alexandru Macedonski
Alexandru Philippide
Alexandru T. Stamatiad
Alexandru Vlahuţă
Alexei Mateevici
Andrei Mureşanu
Anonim
Anton Pann
Artur Enăşescu
Benjamin Fondane
Bogdan Petriceicu Haşdeu
Calistrat Hogaș
Camil Petrescu
Carmen Sylva
Cezar Bolliac
Cincinat Pavelescu
Constantin Mille
Constantin Negruzzi
Constantin Oprişan
Costache Conachi
Costache Ioanid
Dan Botta
Demostene Botez
Dimitrie Anghel
Dimitrie Bolintineanu
Dosoftei
Duiliu Zamfirescu
Dumitru Iacobescu
Dumitru Theodor Neculuță
Elena Farago
Elena Văcărescu
Emil Botta
Emil Cioran
Eusebiu Camilar
Gavril Rotică
George Bacovia
George Coşbuc
George Ranetti
George Topîrceanu
George Tutoveanu
Gheorghe Sion
Grigore Alexandrescu
Iancu Văcărescu
Ienăchită Văcărescu
Ilarie Voronca
Ioan Budai Deleanu
Ioan Iacob Hozevitul
Ioan S. Neniţescu
Ioanid Romanescu
Ion Barbu
Ion Heliade-Rădulescu
Ion Luca Caragiale
Ion Minulescu
Ion Neculce
Ion Șiugariu
Iosif Trifa
Iulia Haşdeu
Leonid Dimov
Lucian Blaga
Magda Isanos
Mateiu Ion Caragiale
Matilda Cugler-Poni
Mihai Eminescu
Mihail Kogălniceanu
Mihail Săulescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Demetriade
Mircea Eliade
Nichifor Crainic
Nichita Stănescu
Nicolae Iorga
Nicolae Labiş
Octavian Goga
Panait Cerna
Radu D. Rosetti
Radu Gyr
Radu Stanca
Ştefan Octavian Iosif
Ștefan Petică
Traian Demetrescu
Tristan Tzara
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Cârlova
Vasile Conta
Vasile Militaru
Veronica Micle
Victor Eftimiu
Virgil Carianopol
Vladimir Streinu
Zorica Laţcu
Agatha Bacovia
Alexandru Andriţoiu
Alexandru Andrieş
Alexandru Busuioceanu
Alexandru Colorian
Alexandru Lungu
Alice Călugăru
Ana Blandiana
Ancelin Roseti
Andrei Ciurunga
Anghel Dumbrăveanu
Ara Alexandru Șișmanian
Aron Cotruș
Arsenie Boca
Aurel Dumitrașcu
Aurel Pastramagiu
Aurel Rău
Benedict Corlaciu
Camil Baltazar
Camil Poenaru
Cassian Maria Spiridon
Cezar Baltag
Cezar Ivănescu
Christian W. Schenk
Claudia Millian Minulescu
Cleopatra Lorințiu
Constanţa Buzea
Constantin Berariu
Constantin Michael-Titus
Constantin Noica
Corneliu Coposu
Corneliu Vadim Tudor
Dan Deşliu
Dan Rotaru
Daniel Drăgan
Daniel Turcea
Dimitrie Ciurezu
Dimitrie Stelaru
Dinu Flămând
Dominic Stanca
Dumitru Corbea
Dumitru Matcovschi
Dumitru Pricop
Elena Armenescu
Elena Liliana Popescu
Emil Brumaru
Emil Isac
Eugen Cioclea
Eugen Ionescu
Eugen Jebeleanu
Filip Brunea-Fox
Gabriela Melinescu
Gellu Dorian
Gellu Naum
Geo Bogza
Geo Dumitrescu
George Călinescu
George Drumur
George Lesnea
George Meniuc
George Ţărnea
Ghenadie Nicu
Gheorghe Azap
Gheorghe Grigurcu
Gheorghe Istrate
Gheorghe Pituţ
Gheorghe Tomozei
Gheorghe Zanat
Gherasim Luca
Grigore Hagiu
Grigore Vieru
Horia Vintilă
Ileana Mălăncioiu
Ioan Alexandru
Ioan Flora
Ion Brad
Ion C. Pena
Ion Caraion
Ion Dodu Bălan
Ion Horea
Ion Iuga
Ion Miloș
Ion Monoran
Ion Pachia-Tatomirescu
Ion Pillat
Ion Pribeagu
Ion Scriba
Ion Stratan
Ion Vinea
Iulian Boldea
Iulian Vesper
Leo Butnaru
Leonida Lari
Lucian Avramescu
Marcel Breslaşu
Maria Banuș
Mariana Marin
Marin Iorda
Marin Sorescu
Mihai Beniuc
Mihai Codreanu
Mihai Ursachi
Mihu Dragomir
Mircea Cărtărescu
Mircea Ciobanu
Mircea Dinescu
Mircea Ivănescu
Mircea Manolescu
Mircea Micu
Mircea Pavelescu
Mircea Streinul
Miron Radu Paraschivescu
Nichita Danilov
Nicolae Corlat
Nicolae Dabija
Nicolae Davidescu
Nicolae Neagu
Nicolae Țațomir
Nina Cassian
Nora Iuga
Octav Sargețiu
Octavian Paler
Otilia Cazimir
Palaghia Eduard Filip
Paul Sava
Pavel Boțu
Pavel Coruț
Petre Ghelmez
Petre Stoica
Petru Creţia
Radu Cârneci
Radu Tudoran
Rodica Elena Lupu
Romulus Guga
Romulus Vulpescu
Sașa Pană
Sesto Pals
Simion Stolnicu
Sorin Cerin
Spiridon Popescu
Ştefan Augustin Doinaş
Ştefan Baciu
Stefan Tanase
Ștefania Stâncă
Stephan Roll
Theodor Damian
Traian Calancia
Traian Chelariu
Traian Dorz
Traian Furnea
Tudor George
Valeria Boiculesi
Valeriu Gafencu
Vasile Copilu-Cheatră
Vasile Posteucă
Veronica Porumbacu
Victor Tulbure
Virgil Diaconu
Virgil Gheorghiu
Virgil Teodorescu
Zaharia Bârsan
Zaharia Stancu
Adam Puslojić
Adelbert von Chamisso
Ady Endre
Afanasii Fet
Ahmad Shamlou
Ahmet Hașim
Alain Bosquet
Albert Camus
Alberto Blanco
Alberto Serret
Alceu
Aldo Palazzeschi
Alejandra Pizarnik
Alejo Carpentier y Valmont
Aleksandr Blok
Aleksandr Puşkin
Aleksandr Soljeniţîn
Alexander Penn
Alfred de Musset
Alphonse de Lamartine
Amalia Iglesias Serna
Anaïs Nin
Anatole France
André Breton
André Marie Chénier
Anna Ahmatova
Anne Sexton
Antoine de Saint-Exupery
Antonio Machado
Áprily Lajos
Arany János
Arhiloh
Aristóteles España
Arthur Rimbaud
Attila József
Baba Tahir
Babits Mihály
Balázs Béla
Bartók Béla
Bella Ahmadulina
Bertolt Brecht
Blas de Otero
Bob Dylan
Boris Pasternak
Carl Sandburg
Carlos Drummond de Andrade
Cecilia Meireles
Cesar Vallejo
Cesare Pavese
Charles Baudelaire
Charles Bukowski
Charles Guérin
Charles Perrault
Charles Simic
Christian Morgenstern
Cintio Vitier
Concha Urquiza
Dante Alighieri
David Avidan
Dino Campana
Dmitry Merezhkovsky
Dsida Jenő
Du Fu
Edgar Allan Poe
Edith Sodergran
Eduardo Galeano
Edward Estlin Cummings
Edward Hirsch
Efraín Barquero
Efrain Huerta
Eli Galindo
Elizabeth Barrett Browning
Elizabeth Bishop
Emile Verhaeren
Emily Dickinson
Enriqueta Ochoa
ERĀQI
Erich Fried
Erich Kastner
Estanislao del Campo
Eugenio Montale
Eugenio Montejo
Eunice Odio
Evgheni Evtuşenko
Ezra Pound
Farkas Árpád
Federico Garcia Lorca
Félix Grande
Feodor Dostoievski
Fernando Pessoa
Fiodor Tiutcev
Firdousi
Forugh Farrojzad
Francesco Petrarca
Francis Jammes
Francois Villon
Franz Kafka
Friedrich Hölderlin
Friedrich Nietzsche
Friedrich von Schiller
Gabriela Mistral
Gabriele d'Annunzio
Georg Trakl
George Gordon Byron
Gérard de Nerval
Gerhard Fritsch
Giacomo Leopardi
Giambattista Basile
Giorgios Seferis
Giosuè Carducci
Giuseppe Ungaretti
Guillaume Apollinaire
Gunnar Ekelof
Gunter Grass
Gustaf Munch Petersen
Hafez
Heinrich Heine
Henry Wadsworth Longfillow
Henry Wadsworth Longfillow
Hermann Hesse
Herta Muller
Hilde Domin
Homer
Horiguchi Daigaku
Howard Nemerov
Hristo Botev
Iannis Ritsos
Ingeborg Bachmann
Iosif Brodski
Ismail Kadare
Ivan Bunin
Jack Kerouac
Jacques Prevert
Jaishankar Prasad
James Weldon Johnson
Jan Twardowski
Jean de La Fontaine
Jeanne-Marie Leprince de Beaumont
Jenny Joseph
Jidi Majia
Joachim Ringelnatz
Joan Maragall
Johann Wolfgang von Goethe
John Berryman
John Keats
John Milton
Jorge Luis Borges
Jorge Teillier
José Ángel Buesa
José Antonio Ramos Sucre
José Emilio Pacheco
Jose Hernandez
José Martí
José Saramago
Jose Watanabe
Joy Harjo
Juan Gregorio Regino
Juan Ramón Jiménez
Juana de Ibarbourou
Juhász Gyula
Jules Romains
Julio Cortázar
Julio Flórez Roa
Kabir
Kalidasa
Karin Boye
Kenneth Patchen
Khalil Gibran
Kobayashi Issa
Kobayashi Issa
Kölcsey Ferenc
Konstantin Balmont
Konstantin Simonov
Konstantinos Kavafis
Kostas Varnalis
Kosztolányi Dezső
Krzysztof Kamil Baczyński
Kusano Shinpei
Langston Hughes
Lao Tse
Leah Lakshmi Piepzna-Samarasinha
Leopold Sedar Senghor
Lev Tolstoi
Li Po
Lina de Feria
Lisa Zaran
Louis Aragon
Louise Gluck
Ludwig Fulda
Ludwig Uhland
Luis Cernuda
Luis de Góngora y Argote
Manuel del Cabral
Marc Chagall
Marc Girardin
Margaret Atwood
Margarita Michelena
Margo Tamez
Marina Ţvetaeva
Mario Benedetti
Mario Vargas Llosa
Mark Talov
Matsuo Basho
Maurice Maeterlinck
Maxim Gorki
Menelaos Ludemis
Michelangelo
Miguel de Unamuno
Miguel Hernández
Miguel Perez Ferrero
Mihail Lermontov
Moulavi
Muhsin Al-Ramli
Murilo Mendes
Nahapet Kuceac
Nancy Morejón
Nazim Hikmet
Nicanor Parra
Nikolai Rubţov
Nikolaus Lenau
Nikolay Gumilyov
Nikos Karouzos
Nima Youshij
Octavio Paz
Odisseas Elytis
Olaf Bull
Omar Khayyam
Ömer Faruk Toprak
Oscar Wilde
Osip Mandelştam
P Mustapaa
Pablo Neruda
Pablo Picasso
Par Lagerkvist
Paramahansa Yogananda
Patrícia Galvão (Pagu)
Paul Celan
Paul Eluard
Paul Valéry
Paul Verlaine
Paulo Coelho
Pavol Janík
Pedro Salinas
Percy Bysshe Shelley
Pierre de Ronsard
Pilinszky János
R. S. Thomas
Rabindranath Tagore
Rafael Alberti
Rafael Obligado
Rainer Maria Rilke
Ralph Waldo Emerson
Rasul Gamzatov
Reményik Sándor
Rene Char
Richard Bach
Rimma Kazakova
Robert Burns
Robert Desnos
Robert Frost
Roberto Bolaño
Rolando Cárdenas
Rosario Castellanos
Roy Fisher
Rubén Darío
Rudyard Kipling
Rumi
Ryōkan Taigu
Saadi
Şabestari
Saint-John Perse
Salamon Ernő
Salvatore Quasimodo
Samuel Taylor Coleridge
Sándor Márai
Sandor Petofi
Sappho
Sara Teasdale
Seamus Heaney
Serghei Esenin
Silva Kaputikyan
Sir Muhammad Iqbal
Sohrab Sepehri
Stephane Mallarme
Stephen Crane
Sylvia Plath
T.S. Eliot
Tadeusz Różewicz
Tahsin Saraç
Taras Șevcenko
Tassos Leivaditis
Ted Hughes
Thomas Moore
Titos Patrikios
Tomas Tranströmer
Tóth Árpád
Vasko Popa
Velimir Hlebnikov
Vera Pavlova
Vicente Aleixandre
Victor Hugo
Vinicius de Moraes
Vladimir Maiakovski
Vladimir Nabokov
Voltaire
Vörösmarty Mihály
W. H. Auden
Walt Whitman
Wang Wei
Wilhelm Busch
William Blake
William Butler Yeats
William Carlos Williams
William Ernest Henley
William Shakespeare
William Wordsworth
Wislawa Szymborska
Yahya Benekay
Yuri Kageyama
Piata Sf. Petru din Vatican a fost creata de Gian Lorenzo Bernini in 1600. Piata se afla in fata bazilicii Sf. Petru din Vatican, stat situat complet in interiorul Romei.
1989 -A murit Irving Berlin, compozitor american de origine rusă (n.11.05.1888).
1919 -A murit Ivan Vazov, scriitor si publicist bulgar (n.27.06.1850).
”Poezia sa, în cea mai mare parte, deşi construită în note grave
Cuvinte mari, abia atingându-se..., valery
Cultivare, cultură și împărtășire!
Zidul de Mărgean, narcispurice
Scrierile poetului conțin informații atât despre motivele și
Trilogia HISTORIARUM, nicu hăloiu
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro
Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte
Zidul de Mărgean, Emilian Lican
Distribuie: