Gustarea-i sfârșită și vinu-i băut - Heinrich Heine

Gustarea-i sfârșită și vinu-i băut,
Iar doamnele par încălzite;
Își saltă-ndraznețe corsajul căzut
Și cred că-s puțin cam pilite.

Ce umere albe, ce dulci sânișori!
Pe pat se trântesc, stând alături.
Mă zbat, mă cutremur, pătruns de fiori,
Când râd, zvârcolindu-se-n pături.

Ba trag și perdeaua din față, cu rost,
Și sforăie-atât cât se poate;
Iar eu, înspre ele, mi-ndrept ca un prost,
Privirile mele-ncurcate.




Traducere Lazăr Iliescu

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Heinrich Heine



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.