Ah ! Iarăși mie însumi mă fura vinul - Hafez

Ah ! Iarăși mie însumi mă fura vinul. Iară
de mine mă desparte cu-alinturi vrăjitoare.

Voi preamări de-a pururi licoarea purpurie.
Ea-mi colorează chipul cu-a vieții bucurie.

Slăvită fie mâna care-a cules ciorchinul !
Piciorul care-l stoarce nu sufere vreodată !

Cuvântul sfânt - Iubire - pe fruntea mea destinul
mi l-a gravat, și nimeni să-l șteargă n-o să poată.

Sa nu spui vorbe vane despre înțelepciune.
În ziua sus fixată, Aristotel din lume

a trebuit să plece ca orice cerșetor.
Nu-ți irosi viața în lume. Ce ușor,

Când tu vei părăsit-o, doar ''a murit'' va spune !

Cei care, ca și Hafiz, sorb zilnic cupa toată,
la cupa Veșniciei cu Unicul se-mbată.

Divanul

traducerea George Popa

Adăugat de: ALapis

vezi mai multe poezii de: Hafez



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.