Sărutul - Grigore Vieru

Vai, scuturară-atunce,
vălmășindu-se în noapte,
din a noastre două nume
toate sunetele coapte.
Precum roua, precum stele,
precum mere de lumină
din doi pomi cutremurați
împletiți la rădăcină.
Ți-amintești?
Și stam în noapte
ca doi vinovați copii
și clipeam din gene numai
și n-aveam cu ce vorbi.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Grigore Vieru



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.