Poem - Grigore Vieru

Lui Adrian Păunescu


De ce, o, Doamne, dăruit-ai
Ochilor mei întristaţi
O Ţară atât de frumoasă
Şi-ndureratului meu auz
Un cântec atât de ales
Şi sufletului meu zbuciumat
Femeia fără de seamăn
Când braţele mele
Sunt încă nedestule a ocroti
Comorile ce mi-ai adus?
Dă-mi Cerul Tău,
Întregul cer în care
Să-mi găsesc părinţii
Şi pe Tine, Doamne,
Iar împreună şi nedespărţiţi
Să fim de ajutor
Şi rodnic sprijin
Acestui neam prea chinuit
Şi vremea s-o refacem!

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Grigore Vieru



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.