Brațele mele - Grigore Vieru

Brațele mele
Care pot sfărâma piatra
Și frânge oțelul;
Care pot sugruma
Peste fagul cel verde
Vipera șuierătorului fulger;
Care pot ține strâns
Ca pe-o monedă de aur
Rana lăsată în palmă
De târnăcop;
Care pot legăna pe ele
Toată zăpada pletelor mamei;
Și pot ridica sus
Mormântul tatălui meu -
Aceste brațe (uitați-le!)
Sunt două strigăte
Înăbușite c-o roză.
Ah, dragoste!

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Grigore Vieru



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.