Mă scald cu moartea în aceeaşi gârlă - Gheorghe Istrate

Și-ntoarce proza faţa-n poezie,
cuvintele se retranscriu punctate,
e-atâta secetă-n eternitate
şi-atâta mâl în ritm şi-n simetrie.

Mai sunt multiple semne nevisate
şi-n spaţiu plânge-atâta veşnicie
că însuşi Dumnezeu în ceruri scrie
cu verbe de sinceritate.

E-o transparenţă suplă visătoare,
bibliotecile foşnesc în somn,
cu fiecare literă mă-ntomn
în sucul-spasm al fructelor amare.

Mi-e timpul scurt cât pleoapa de şopârlă,
mă scald cu moartea în aceeaşi gârlă…

Adăugat de: Adina Speranta

vezi mai multe poezii de: Gheorghe Istrate



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.