tîrziu se despica spre mine din planul general
o femeie pătrată
care se mişca surîzătoare
făcea ce făcea şi plonja în draperii
ca să înoate voiniceşte
cu beteală după ea
ca şi cum ţi-ar fi dat palme
eu striveam în mîini o stare de spirit atroce
şi mă gîndeam la cîmpul meu cu lujeri devastaţi
pe care - n-ai să mă crezi Chilinoiule -
pe care penticostarele alea negre
mirosind a pucioasă
se sileau să îi îmbrăţişeze
li se dădeau
ca să zic
(dar asta nu ar avea decît o relevanţă secundară)
şi a fost aşa de greu să stau pînă la capăt
în ploaia promiscuă!
Distribuie: