Gerra Orivera - poeziile altor autori

lui Erwin Wilbut

Creier vopsit cu os,
timp vopsit cu stele,

Șapte pietre animale
mă făcură piramida
pe inima dumitale
de omidă

Focul s-a născut
Dă-mi lemn, dă-mi păduri
să ard cu focul.
Cuvântul s-a născut. Dă-mi creiere,

Eu sunt barbar, -
iau lumină așa cum este
însăși de la facerea ei

În miez o cât de suav
sâmburele nu mai vrea să se nască...
Obârșia lui împărătească
e de un aur bolnav

S-a dus pe apa sâmbetei
trupul meu de trestie, de adolescent
s-a dus și plăcutul miros de sudoare
de tânără piele jegoasă,

De ce nu sunteți voi care sunteți
hai să ne facem casă, vă strig
sau măcar loc pentru a dormi
De ce nu sunteți voi care sunteți.

Știam că te-am pierdut și atunci mi-am smuls
din umăr brațul drept cum limba unui clopot
Mai fără trup, gândind la tine
între cuvinte tu-mi revii.

Flavius, dezbracă-ți inima
și scoate-ți durerea de pe tine
și spală-ți amintirile Flavius
Miroși tot din prea multe aduceri aminte!

Și-a azvârlit arma
și-a rupt cămașa de pe el
și mi-a zis:
Aflu că s-a găsit sub o stâncă