Gerra Orivera - poeziile altor autori

Vrăjit, tot șesul clocotește-n soare,
și-i zvon e nuntă mare-n lumea mică:
O pulbere de glasuri se ridică
Din mii de guri, un templu-i orice floare.

Vuind ș-azvârl șuvoaiele devale
Pe deal stă zarea de brânduși albită.
în aer i-o căldură liniștită,
Pe bolți un nor de-argint se rupe-n pale.

Nu câta mistuitoarei
Patimi stavilă să pui:
Lasă-ți doru-n voia lui,
Tinerețea călătoare-i.

Mă apăsa cu privirea ei blândă
și plină de lacrimi
ei toți voiau ca s-o vândă
de după datini

Părul tău negru ca un cărbune
albul al stelelor pe cer îl spune
iar tu iubita mea, ce minune
și atât de alt fel de a fi

Se însera sub sânii tăi
cei numai, Doamne, doi
cu lapte negru pe cât era
părul lui maică-mea

Își pusese genunchii la gură
ochii plini de gene și-i ținea închiși,
o auritură
trebuie că avea în iriși,

Am și eu în fine ce minți
pro piatra eu ce mint cu vorba lui a fi
și mint cu râurile toate
Ofeliile dezmățate

Cădeau ca merele domnești
pe gura mea sânii tăi cerești
și tocmai cum cad două prune
sau sar pe cer două lune

Plopilor, ca să-nverziți,
și să nu mai fiți voi stârvuri de men
m-am îngropat în voi cuvântul meu
și pe sămânța mea de Ana. Câmpule și Bărăganule