Reflex 60 - George Ţărnea

Ce gol ni-i somnul, sângele ce mut…
Când ne iubim prin case de-mprumut,
Cu sentimentul unor mici hoţii –
Eu nu te ţin deloc, tu nu mă ţii
Mai mult de zorii zilei, lângă trup –
Ca la un semn, potecile se rup,
Cuvintele se-neacă în tăceri,
Nici nu mai ştii câte-ai fi vrut să-mi ceri,
Nici nu mai ştiu câte-aş fi vrut să-ţi las…
Iubirea pasageră n-are glas,
Îşi numără bagajele, şi-apoi,
Dispare-n trenuri pline de noroi.

Adăugat de: Adina Speranta

vezi mai multe poezii de: George Ţărnea



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.