GANDURI

joi, 26 februarie 2015

GÂNDURI

Alunecând... alunecând...
Lumini cu umbre-amestecând,
Cuvântul, nesfârşit cuvânt,
Pătrunde-ne suflet şi în gând
Şi clipele ce stau la rând
Nu le mai simţi nicicum trecând,
Simţi doar iubirea, fremătând.
Iubind cum n-ai iubit nicicând.

Alunecând... alunecând...

Şi tot iubind... şi tot iubind...
Nu simţi cum treci, îmbătrânind,
O stea îţi cauţi, de argint
Şi o zăreşti mereu lucind,
Ştiind sau poate neştiind
Că drumul ei, acum suind,
Te duce-n capătul de grind
De unde cazi, încet, murind

Şi tot iubind... şi tot iubind...

Să mori iubind... iubind să mori...
Trăieşti deja de două ori.
Când o mângâi şi te-nfiori,
Când o săruţi pe obrăjori,
Când ochii ei ca două mări
Ce poartă scumpele comori,
Te-nvăluie mângâietori,
Ca o orchestră de viori.

Să mori iubind... iubind să mori...

Să fii iubit... iubit să fii...
Mai mult de-atât ce poţi râvni?
Dacă visezi, nu te trezi.
Dacă eşti treaz, nu te gândi.
Nu pierde nici măcar o zi
Şi scrie cât mai şti să scri.
Nu te juca, nu te opri.
Iubeşte cât mai poţi iubi.

Să fii iubit... iubit să fii...

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.

Comentarii: