Poezii despre Frumuseţe:

Când printre brazi brumați de timp,
Răsare în împărăția ei ochioasă Luna
Și întregul vieții luminează pe pământ,
Dezmiardă în ploaia ei de raze argintii

Dansul stropilor de ploaie.

Din visul unui strop de apă şi-o rază blândă de lumină,
s-a născut, gata să-nceapă să danseze-o balerină.

FRUMUSEȚEA LUMII


Nu toți suntem la fel!

Șansonete interbelice se cântă
Pe balcon, elegia să mi-o vindec -
Fumându-mi anii, eterul mă cuprinde
Atât de-albastru, încât mă înec...

M-AM DUS SĂ CULEG

M-am dus să culeg,
din lumea cea mare,

N-oi ști pace niciodată
Când dă-n floare o chindie
Și s-aude-nflăcărată
Muzica portocalie.

Oare frumusețea ta e din altă seminție,
Din altă plămădeală de apă și pământ?
Al tău glas îi poartă un rest de modestie,
Dar inimile-s surde și fără de veșmânt.

S-odrăslește Poezie!
Ca pe scumpele odoare
Îngerii-n argintărie
Gătesc stelele să zboare.

Ninge dalba melodie
Parcă-n boală, parcă-n joacă,
Sună-n toamna străvezie
Strunele de promoroacă.

Când tihna s-adună
Cu vremea în cale
Din floarea de Lună
Vin dalbe petale.