Trei fragmente - Friedrich Nietzsche

1.

O, Noroc, superbă pradă!
Te oferi, ferindu-ți zborul,
Mâine doar, azi niciodată –
Ți-e prea tânăr viitorul?
Ești cărarea spre păcate,
Dintre toate
Cel mai nalt-încântătorul?

2.

În zări se-aude tunetul mugind
Și ploaia apoi pic, pic:
Pedanta, ce, devreme flecărind,
Nu-i umpli gura cu nimic.
Abia răsare ziua-n geamul meu,
Și-același cântec iar!
Îmi predică și-mi turuie mereu,
Cum totul e-n zadar!

3.

Amurg: lumină și noroc descresc,
Amiaza e departe.
Cât o mai fi? Pe boltă luna arde,
Și-i vânt și brumă: n-am să zăbovesc,
Ca fructul copt, când mâinile-l râvnesc.




Traducere Simion Dănilă

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Friedrich Nietzsche



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.