FloricaGhigeanu - creaţii proprii

Suntem trecători, soarta mereu ne tulbură, ne frământă
Jucându-se. După ce ne înalță în genuni ne aruncă.
Rezistă. Să nu te sperie nesfârşitele capcane,
Nu te mânia. Domnul Iisus îţi întinde o mână. Crede!

Iubirea este ghemul magnific al fericirii
Cu firul tors din fuiorul divin al luminii.
Splendoarea vieții a fost dăruită de Iisus
Asigurându-ne că nu va fi niciodată apus.

Noi suntem ca frunzele purtate de vânt
Pretutindeni. Avem rădăcini și cuvânt.
Iisus este muntele, peste El nu se trece.
Nu ne pierdem, ne salvează, ne iubește.

E slăvit Iisus
Răsărit fără apus.
E harul nestins.
***

Atât de puternică este iubirea adevărată
Încât ușa durerii nu se închide niciodată.
Fuga de iubire este o acrobație fără plasă
Încearcă! Niciodată nu știi ce te așteaptă.

Haiku

În primăvara
Înflorită am simțit

Acolo unde iubirea sfântă nu se stinge niciodată,
Există o lume mirifică numai de cei aleși cunoscută.
Bogatului nu-i va fi teamă de jaf, sărmanului de pită,
Doar femeii îi va fi frică de pedeapsă și ispită.

Onorată la
Muzeul din Louvre e
Venus din Milo.
***

Am ancorat peste limanul păcii la voievodul răzvrătirii

Să sparg talazurile urii, să îngrop securea răzbunării.

Străbătută de iubire, cum e cerul de lumină

A trimis gândul drag ghirlandelor de stele