Xenia (I) – 3 - Eugenio Montale

La Saint James din Paris va trebui să cer
o încăpere, cu un pat. (Nu le plac
clienții desperecheați). Și tot așa
în falsul Bizanț al hotelului tău
venețian; pentru a căuta apoi îndată
cămăruța telefonistelor, prietene
de totdeauna ție; și să plec,
după ce-i descărcat arcul mecanic
dorința de-a te revedea, de-ar fi
și numai într-un gest sau obicei.

Traducere Marian Papahagi

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Eugenio Montale



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.