Oase de sepie – 5 - Eugenio Montale

Viața mea, eu nu-ți cer linii clare
nici chipuri plauzibile-ori posesii.
Același gust, în goana ta nebună,
au miere și pelin.

Inima ce de zvâcnete nu știe
arareori în zguduiri tresare.
Așa răsună poate din senin
un foc de pușcă tras dinspre câmpie.

Traducere Marian Papahagi

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Eugenio Montale



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.