Esenţa vieţuirii

luni, 30 mai 2016

Neputând sǎ înţeleagǎ
Cǎ perfectu-i ideal,
Cel fǎrǎ credinţǎ neagǎ
Tot ce nu-i material.
Aspirând la Adevǎr,
Om perfect...n-o sǎ gǎseşti!
E ca apa din ciubǎr,
Câţiva stropi tot prǎpǎdeşti!
Condamnaţi la poezie,
Noi cu toţii vieţuim,
Cǎutând, precum se ştie,
Sǎ aflǎm, sǎ vrem, sǎ ştim.
Lenea ne cam invadeazǎ
Sǎdind un plictis în noi...
Cǎ nu ştim cine cuteazǎ
Sǎ mai fugǎ în zǎvoi,
Unde,
Vrǎjiţi de un fir de iarbǎ
Sau de o piatrǎ colţuroasǎ,
Lǎsǎm firea sǎ ne soarbǎ
Ca o preafrumoasǎ casǎ?
Dar esenţa vieţuirii
Numai Cel de Sus o ştie,
Oferindu-ne iubirii
Ca pe-o dulce poezie.

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.