Jaf - Emil Botta

Văd prin ochean malul și colibele.
Dar unde-i marea pe care o blestemau pescuitorii
și uraganul nebun, îmbătat de victorii?

Înecatul a cuprins marea în brațe,
a înfășurat-o în uragan ca-ntr-un șal de mătase
și s-a tot dus sub zodii mai norocoase.

Văd copacul cu ramuri atente, dezmierdătoare
și aud cântând turturele.
Dar unde e noaptea și unde sunt prețioasele stele?

Spînzuratul a luat noaptea pe umeri,
a îndopat buzunarul cu recile juvaeruri
și a tulit-o ca un ogar cu limba scoasă prin ceruri.

Adăugat de: Adina Speranta

vezi mai multe poezii de: Emil Botta



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.