Richard Cory
Edwin Arlington Robinson (1869––1935)
Când se-ntâmpla ca-n oraş Richard Cory să coboare,
Noi, de pe trotuar, îl admiram uimiţi, lipsiţi de suflu :
Era un gentleman adevărat din cap până-n picioare,
Curat şi îngrijit peste măsură, şi imperial de suplu.
Era întotdeauna calm şi îmbrăcat la patru ace,
Şi-ntotdeauna-n discuţii omenos, şi-nvăluit de-un fin parfum;
Simţeam cum creşte pulsu-n noi şi cum invidia se coace
Când ne saluta: “Bună seara,” şi-apoi îşi vedea, sclipitor, de drum.
Şi era bogat – da, mai bogat cu mult decât un rege,
Şi-avea mult stil şi şcoală multă-n fiecare artă şi aspect,
Iar ca delicateţe, credeam noi, era un prinţ în lege –
Când îl vedeam, toţi doream să fim în locu-i. Îi arătam respect.
Şi astfel munceam – aşteptând o izbăvire, o lumină,
Şi hrană-aveam de azi pe mâine, şi viaţa viaţa era un handicap;
Şi Richard Cory, într-o noapte caldă, cu lună plină,
S-a dus acasă şi şi-a tras un glonte-n cap.
Simon and Garfunkel:
https://www.youtube.com/watch?v=P0-zAUD5zFI&fbclid=IwAR052wXehQ15-Wvf7UCAK3nURLd9c8lVfh_qq4pQci-EwMTn15Mt8aUr8CQ
Distribuie: