Dublă baladă1 - Francois Villon

Iubiți atâta cât puteți
Petreceți, beți de sărbători,
Căci nu veți fi nici mai deștepți
Nici mai puțin cu capu-n nori.
Prostit de amor ești deseori:
Salmon cu idolii2, în fine
Samson muri nevăzător3.
Ferice care se abține!

Orfeu4, suavul cântăreț,
Punând în flaut prea mult dor
Pe Cerber, cel cu patru vieți5
Aproape că-l răpuse. Gol,
Narcis6, sublimul visător
Căzu în puț, la adâncime
Din vina propriului amor.
Ferice care se abține!

Sardanapal7 cel îndrazneț
Pe-al Cretei țărm stăpânitor,
Se muieri cu orice preț
Doar ca să toarcă din fuior.
Iar David8, al evreilor
Uită de Domnul ca, vezi bine,
S-atingă coapsă și picior,
Ferice care se abține!

Amnon9, un alt petrecăreț,
Surorii sale, la cuptor
Ceru să-i coacă. Iubăreț,
O defloră în dormitor.
Irod10, pe Ioan Botezător
Scurtă de cap, să poată ține
Orgii, cu dansuri și cântări.
Ferice care se abține!

Cât despre mine, să vedeți:
Ca rufa dusă la vâlcel,
Am fost bătut, dar să fim drepți
Cine-mi dădu acest măcel,
Nu Caterina de Vaucelles11?
Noël12, pățit-a ca și mine.
Primi împunsături și el!
Ferice care se abține!

Doar pentru-atât un tânăr vreți
Să se dezică de amor?
Nici gând! De-a pururi călăreț
De viu să-l arzi, ca vrăjitor
El tot muierii-i dă ocol
Și curs încrederii de sine:
Brunete, blonde, treaba lor,
Ferice care se abține!


1. Această baladă are șase strofe de câte opt versuri, fără trimitere.

2. E vorba de regele Solomon, care a ajuns să se închine la idoli.

3. Villon reține, în ceea ce-l privește pe Samson , nu povestea cu Dalila, care i-a tăiat părul, făcându-l să-și piardă puterea, ci pedeapsa primită de el de la Filisteni, care i-au scos ochii ( Vechiul Testament, Judecătorii, XVI, 4-31, a se vedea și B, p. 424).

4. Orfeu e văzut de Villon nu ca un ”poet divin”, ci ca un simplu menestrel, un fel de cântăreț ambulant.( a se vedea B, p.426).

5. În mitologia greacă Cerber, câinele ce păzește Infernul, are trei capate, nu patru , iar Orfeu, care coboară în Infern în căutarea iubitei sale, Euridice, nu încearcă să-l omoare, ci doar îl adoarme cu cântecele sale.

6. Se știe povestea lui Narcis care, văzându-și imaginea ăntr-o fântână, s-a îndrăstit de el însuși , căzând în apă și înecându-se.

7. Sardana, probabil Sardanapal, confundat cu Saturn, desprze care s-a spus că ”a uzurpat regatul Cretei” ( a se vedea A, p.129).

8. Despre păcătuirea lui David cu Bat-Șeba, nevasta lui Urie, a se vedea Vechiul Testament, II Samuel, XI,

9. Despre Amnon și sora lui Tamar ,pe care a violat-o, a se vedea Vechiul Testament, II Samuel, XIII, 3-1

10. Despre Irod și Ioan Botezătorul , a se vedea Noul Testament, Matei XIV, 1-11.

11. Catherin de Vaucelles: nu se știe nimic despre ea. Posibil să fi fost o iubită de-a lui Villon, care , probabil, l-a trădat. ( a se vedea A, p.131, respectiv B, p.428.

12. Noël: este vorba despre Noël Jolis, căruia Villon îi lasă moștenire 120 de lovituri de nuia, ca amintire a aventurii lor comune.



Traducere: Adrian Vasiliu

Adăugat de: advas

vezi mai multe poezii de: Francois Villon



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.