Drumul sfârşit

Autor:Ursu Marian Florentin


Adăugat de: Ursu Marian Florentin

marți, 26 octombrie 2021

Orizontul s-a sfârșit și drumul
mi-apăru șerpuind după ziduri,
prin oraș doar câinii sub case
săpau după oamenii singuri

Doar eu mai auzeam cum zvâcnește
un înger pe bolta de sânge
și sufletul mamei șoptește,
- Cad stele copile, nu plânge!

Mi-aș fi dorit să fi fost doar un vis
sau glonțul să treacă prin mine,
dintr-un cer înclinat spre abis,
nici tata nu pleacă, nu vine,

Depărtarea s-a sfârșit și-n șoaptă,
oamenii se-ascund după riduri,
duhurile lor stau și așteaptă
să își sape gropile singuri


vezi mai multe poezii de: Ursu Marian Florentin


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Singurătate
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? da
  • »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Poezia săptămânii nr: CCCXIII.


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.